Se lucrează în continuare la breteaua de acces la intersecția cu DN1 (podul Otopeni). Încet, să nu se deranjeze vreun fir de praf...
Oricum, lucrarea e inaugurată de anul trecut, pentru ce atîta grabă?!!!

S-au demontat in totalitate reazemele temporare, s-a demontat si macaraua, s-a vopsit structura si continua problemele cu rosturile de dilatatie, in rest nu s-a mai facut nimic.

Se lucrează în continuare la breteaua de acces la intersecția cu DN1 (podul Otopeni).




În schimb, la giratoriile de sub pod nu s-a început nimic.

Au dat drumu la Podul peste CF de la Otopeni, azi ( 24.06.2011 ora 01:30 ) se circula pe pod... adio un calvar

Se lucrează la intersecția CB×DN1 (deocamdată doar la bretele, intersecția de sub pasaj nu a fost atacată).

Am figurat locurile din care am luat ultimele imagini:

Aici am reprezentat relațiile posibile la intersecția DN1×CB. Relațiile directe ("înainte") nu le-am mai reprezentat, pentru că sînt evidente.
Nu rîdeți de săgeți! De-aia nu se conduce mașina cu mausul...

Altă variantă despre care s-a discutat într-o vreme a fost realizarea unui dublu sens giratoriu, în formă de ochelari, sub podul DN1, dar între timp se pare că s-a renunțat la idee. Ar fi avut avantajul că nu mai era necesar ocolul înainte-înapoi pînă la giratoriul de la str. Gării pentru toate relațiile, dar asta presupunea ca bretelele să nu mai fie cu sens unic, iar dezavantajul era că se fragmenta foarte mult circulația pe centură. Pînă la urmă se pare că se preferă sensurile giratorii "distante" față de intersecție - asta a fost soluția preferată și la celelalte intersecții (Tunari și Ștefănești) în loc de un giratoriu direct sub pod.

Circulația provizorie sub podul DN1 (nu se mai trece peste calea ferată):

Circulația provizorie la intersecția cu DN1:

Bucla de la gara Otopeni:

Lucrarea e din nou abandonată, de două săptămîni nu se mai vede picior de lucrător în zonă, așa că a vorbi despre termene e un non-sens...

Lucrari minimale la Chitila, se vopseste, a disparut si macaraua.

Din nou despre centura:

Centura Bucureștiului, cinci milioane de euro pe kilometru
Anunțul venit din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri (CNADR) – „Finalizarea centurii Bucureşti, prin proiectarea şi execuţia ultimelor două secţiuni care fac legătura cu autostrăzile A1 (Piteşti) şi A2 (Constanţa) va dura 21 de luni de la data semnării contractului” – i-a făcut pe mulți să tresalte de bucurie. Cuvântul „finalizarea” ne ducea deja cu gândul la o excursie plăcută pe centura Capitalei, cu două benzi pe sens, cu pasaje supra și subterane, pasarele pentru pietoni şi separatoare de sens.
Nu va fi, însă, așa. În spatele cuvintelor seci stă o realitate „made in Romania”.
Finalizarea centurii Bucureşti, cum pompos anunță CNADR, nu înseamnă decât darea în folosință, probabil peste cel puțin doi ani, a Centurii de Nord a Capitalei, de circa 40 de kilometri, nicidecum a întregului inel!
Iar dacă ne gândim că mai sunt de realizat încă aproape 35 de kilometri, cât numără partea de Sud a centurii, e clar că plimbarea de relaxare pe șoseaua din jurul Bucureștiului se amână. Probabil, pentru peste încă 10-15 ani.

Peste 5 milioane de euro km de centură
Ce vrea să „finalizeze”, concret, CNADR? Este vorba de două tronsoane de drum, primul având o lungime de 8,7 kilometri și fiind situat între A1 (autostrada spre Pitești) şi DN7 (drumul care trece pe sub noul pod de la Chitila), iar al doilea cu o lungime de 11,4 kilometri, între DN2 (drumul spre Voluntari) şi A2 (autostrada spre Constanța).
Financiar, execuția primului ar costa (estimat) 153,79 milioane lei, fără TVA, iar lotul doi ar avea o valoare estimativă de 270,88 milioane lei, fără TVA. Una peste alta, puțin peste 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 5 milioane de euro pentru fiecare kilometru construit pe centură.
Contractul este finanţat de la bugetul de stat şi are o durată totală de 69 de luni, din care proiectarea va dura 3 luni, execuţia lucrărilor 18 luni, iar perioada de garanţie 48 de luni. Ofertele pot fi depuse până la 10 august, urmând să fie deschise a doua zi.
Criteriul de atribuire va ţine cont în proporţie de 80% de preţ şi 20% de propunerea tehnică.

Ce s-a făcut până acum
Partea de nord a centurii Capitalei, în lungime de 20,46 kilometri (situată între DN7 şi DN2), a fost inaugurată la 1 decembrie anul trecut. Din păcate, nu complet, căci cele trei poduri care trebuiau construite în zonă mai au de așteptat.
La toate se lucrează, însă exproprierile şi ritmul constructorului au întârziat lucrările, aşa că nu vor fi gata în scurt timp. Când vor fi gata și cele două tronsoane de care am vorbit mai sus, se va putea circula între cele două autostrăzi care pleacă din București, spre Pitești și Constanța, pe o șosea de centură cu patru benzi, întregul traseu având peste 40 de kilometri.

Ce urmează
Fraza „ce e mai greu abia acum urmează” este de actualitate în ceea ce privește șoseaua de ocolire a Bucureștiului pentru că Centura de Sud – la care nu s-a turnat nici măcar un gram de asfalt – are aproape 35 de kilometri, între A1 și A2.
Zona a fost împărțită și ea în trei sectoare, iar câștigătorii licitațiilor care au avut deja loc nu așteaptă decât un semnal, acela că sunt bani și au fost rezolvate procedurile de expropriere, pentru a se apuca de muncă.
Și aici decontul ajunge la circa 105 de milioane de euro, fără TVA, iar lucrările vor dura cel puțin doi ani de la data începerii.

Cea mai bună soluție
Conform specialiștilor, însă, lărgirea centurii actuale nu este decât o soluţie de moment şi nu rezolvă decât în parte problemele de trafic din jurul Bucureştilor.
Soluţia la care se gândește toată lumea este reprezentată de construcţia unui alt „inel”, o variantă ocolitoare cu profil de autostradă, care să înconjoare Bucureştiul “peste” centura existentă.
Ea ar avea circa 110 kilometri, iar guvernul ar dori să fie construită în regim de concesiune, adică firma care va executa lucrările îşi va recupera banii din taxele de acces percepute şoferilor. Singurul impediment este acela că banii pentru exproprierea terenurilor şi a construcţiilor trebuie plătiţi de statul român.
Cu puțin timp în urmă, chiar președintele Traian Băsescu a spus, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii români, că Bucureștiul ar fi putut avea acum o practicabilă și modernă șosea de centură dacă, în 2004, statul român nu ar fi ratat trei proiecte mari ce ar fi urmat să fie construite de China, în speță podul Brăila-Măcin, centura Bucureşti şi un tronson de autostradă.

REALITATE
Conform unui raport al Forumului Economic Mondial, România este pe locul 134 din 139 de ţări în ceea ce priveşte calitatea drumurilor.
Deşi este a noua ca mărime din UE, ţara noastră are doar 331 de km de autostradă, jumătate cât Ungaria şi nici măcar 3% din cât au nemţii.

http://www.ziarultimpul.ro/economie/2011/06/centura-bucure%c8%99tiului-%e2%80%9efinalizata%e2%80%9d-mai-pu%c8%9bin-de-jumatate/

Deci modernizarea centurii de sud este contractata?