Nu am gasit marcat nicaieri locul unde se afla cladirea statiei CFR/GFR Constanta Marfuri! Unde se afla mai exact aceasta cladire ?
 Este greu de ajuns (pe jos) de la capatul de linie "Inel II" (fostul cap de linie al tramvaiului 105 si al troleibuzului 51) pana la cladirea statiei CFR/GFR Constanta Marfuri ?

 La nord de capatul de linie "Inel II" a mai ramas un ciot de cale ferata, ciot care se desprinde din statia CFR/GFR Constanta Marfuri si traverseaza strada Nationalizarii!  Acel ciot de cale ferata era inceputul fostei cai ferate Constanta Marfuri (denumita pe atunci "Halta Traian")- fosta statie CFR Constanta Obor ?
 Aceea fosta cale ferata (Constanta Marfuri/Halta Traian- Constanta Obor) mergea pe actualul traseu al strazilor Eliberarii si I L Caragiale ?

Ciotul acela la care faceți referire dvs. este linia tehnologică ce intra în curtea Intreprinderii Energia, acum ajunsă tot un ansamblu rezidențial.

Fosta intreprindere "Energia SA" am vazut ca este marcata pe wikimapia in partea de nord (cap Y) a statiei CFR/GFR Constanta Marfuri, in apropierea strazii Baba Novac.
Ori acel ciot de cale ferata de care zic se desprinde din partea de sud (cap X) a statiei CFR/GFR Constanta Marfuri, deci din capatul opus al statiei fata de locul unde era situata intreprinderea "Energia sa".
 Acel ciot de cale ferata, dupa ce traverseaza strada Nationalizarii, se indreapta spre sud-est, aproximativ in directia strazii Nicolae Milescu.

 Si revin cu intrebarea- in loc mai exact se afla cladirea statiei CFR/GFR Constanta Marfuri ? Nu am gasit nici o fotografie cu aceasta cladire si nici nu este marcata pe google maps!

Gările sunt ale CFR Infrastructură, nu pot fi ale GFR.

Acum am înțeles la ce parte din linie faceți referire. Sincer, nu am nici cea mai mică idee la ce ar fi putut folosi acea linie, cert e că este dezafectată de mult timp, înainte de anii 90. Nu are cum să facă parte din rețeaua CFR istorică, tot ce a fost linie spre Mamaia sau spre alt punct (vorbim de interbelic) a fost dezafectată chiar înainte de Al Doilea Război Mondial. Spun că este dezafectată înainte de 90 deoarece dacă linia aceea ducea undeva, trebuia să se intersecteze cu calea de rulare a tramvaiului de pe str. Eliberării, ceea ce nu s-a întâmplat. Să nu fi fost vreo linie de manevră pentru Energia, sau în zona aceea să fi fost vreun loc de descărcare/încărcare a vagoanelor (nu cunosc termeni feroviari, deci accept orice fel de corectare din partea știutorilor).
Probabil prin Stația CFR Constanța Mărfuri doriți să spuneți Stația CFR Palas.

Pune un link Google Maps cu linia de care vorbești.

Aici e link spre linia despre care vorbea @fl82

În nomenclatorul CFR Halta Traian se numește Constanța Mărfuri. Clădirea IDM este foarte probabil aici.

Dupa cum sunt aliniate proprietatile si ca gara nu vad sa fi avut placa turnanta, cel mai probabil acolo era triunghiul de intoarcere a locomotivelor cu abur al garii(poza Google Earth 2006, alta mai devreme nu gasesc).

Schita complexului feroviar Constanta, asa cum era la nivelul anului 1958 (cand gara Constanta-Oras era pe vechiul amplasament, pe locul unde astazi se afla cladirea "curtii de apel" iar vechea gara Constanta-Port era situata paralel cu strada Marinarilor):

Anul 1857 marcheaza primul "pas" facut de zona Dobrogei (pe atunci aflata sub ocupatie otomana) catre modernizare, prin obtinerea, de catre compania britanica "Danube and Black Sea Railway Company ltd", din partea guvernului otoman, a concesiunii pentru constructia si exploatarea cai ferate Cernavoda Port- Cernavoda Oras- Saligny Grupa Est- Medgidia- Dorobantu- Basarabi- Palas- Constanta Oras- Constanta Port.

 In 1860 aceasta cale ferata este inaugurata. In interiorul orasului Constanta linia urma un traseu diferit fata de cel actual: din statia Palas urma traseul actualei linii ferate industriale ce deserveste "Atelierele Euro Est" si "Oil Terminal". Aceasta portiune de linie (in lungime de cca 4 km) exista si este folosita si astazi ca linie industriala.
 A doua portiune de linie (desfiintata in 1959-1960, cand s-a inaugurat noua gara Constanta), traversa piata si parcul actualei gari, si ajungea la intersectia strazilor: Garii, Bdul. 1 Mai, Bdul. Ferdinand, Bdul. 1 Decembrie 1918. De aici vechea linie urma traseul Bdul. Ferdinand, si ajungea la vechea gara Constanta, situata in zona actualei "curti de apel" (langa "parcul arheologic"). Lungimea acestei portiuni desfiintate in 1959-1960 era de cca 2 km. Vechea cladire a garii Constanta nu stiu cand a fost demolata.

 Tot in 1860, pentru racordarea feroviara a portului Constanta-atunci inaugurat (bazinul portuar de atunci aveea o suprafata de 4 hectare, era adanc de 5,20 m si aveea un dig in lungime de 20 m) este construita asa-numita "linie in zig-zag", linie cu trei rebrusmente, lungimea ei fiind de 2,6 km. Aceasta linie se ramifica cu putin inainte de intrarea in gara Constanta-Oras (in zona actualei "Aleeii Lupeni") si mergea oarecum paralel cu strada portului si strada Marinarilor. Vechea gara Constanta-Port se afla in zona unde se termina acum cele doua strazi.
 Insa, din cauza diferentei de nivel de 30 m, a celor trei rebrusamente, dar si din cauza instabilitatii solului din aceea zona, exploatarea acestei linii in zig-zag s-a facut in conditii dificile. Linia in zig-zag s-a folosit pana in 1937, cand este desfiintata (cu ocazia lucrarilor de demontare a liniei si tersamentului s-a descoperit vechiul mozaic roman).

 Din aceasta cauza, la sfarsitul secolului 19, se punea problema constructiei unui nou racord pentru port, care sa poata fi exploatat in conditii mai favorabile. Astfel, intre anii 1896-1900, se executa linia Palas-Constanta Port, prin tunelul construite de Anghel Saligny, tunelul avand lungimea de 500 m si fiind realizat din zidarie. Lungimea acestei linii (masurata din punctul in care se termina liniile modernizate de la iesirea din statia Palas- putin mai la est fata de pasajul cu strada Aurel Vlaicu, si pana in vechea statie Constanta Port, este de cca 5 km). Acest al doilea acces spre portul Constanta a fost utilizat pana in 1992.

  Ar mai fi existat si o linie care pleca din vechea gara Constanta si ajungea la asa-numitele "Baile La Vii", in lungime de 3 km. Cand a fost inaugurata nu stiu, si nici traseul ei. Cer este ca in anul 1903, cand incep lucrarile de extindere a portului Constanta, acele prime "Bai la Viii" sunt desfiintate si implicit aceea linie ferata.
 In anul 1909 este inagurat portul extins Constanta.

 Dupa desfiintarea "Bailor la Vii", se punea problema constructiei pe un nou amplasament a unor "Baii". Locatia aleasa a fost Mamaia. Pentru accesul turistilor la noile "Baii", cu o parte din materialele recuperate de la desfiintarea caii ferate Constanta-Baile La Vii, Directia Linii- Serviciul Linii Constanta, inaugureaza la 2/15 octombrie 1905, linia ferata Constanta- Baile Mamaia, in lungime de 8 km. Traseul primei cai ferate Constanta-Mamaia era: se desprindea din linia principala la intersectia Bdul. Ferdinand cu Bdul. I.G.Duca, apoi urma traseul Bdul. I.G.Duca, apoi a BDUL. Mamaia, strabatea cartierul Tabacariei, si ajungea la vechea statie Mamaia, situata pe locul unde se afla azi Cazinoul. Pe aceasta linie existau haltele: Callatis, Aegissus, Tataia, traseul fiind parcurs in 30 de minute.

 Dupa primul razboi mondial, ca urmare a extinderii si dezvoltarii orasului Constanta, caile ferate din interiorul orasului si zonele adiacente sufera unele modificari.

 In anul 1928, vechiul traseu al liniei Constanta- Baile Mamaia este prelungit de la Baile Mamaia spre Mamaia Sat- Scoala de tragere si bombardament, din motive strategice.

 In 1932 linia de cale ferata , dintre statiile Saligny Grupa Est- Palas- Constanta Oras este dublata.

 In anul 1937 "linia in zig zag", dintre statiile Constanta Oras si Constanta Port este desfiintata. Din acel moment accesul feroviar spre statia Constanta Port s-a facut numai prin linia Palas- Constanta Port (linia care trecea prin tunel), pana la inceputul anilor 1970.

 Vechiul traseu al liniei Constanta- Baile Mamaia este desfiintat, in schimb, la data de 14 iulie 1938, este inaugurat un alt traseu. Acesta se desprindea din linia principala la intersectia Bdul. 1 Mai/ Bdul. 1 Decembrie 1918/ Bdul. Ferdinand/ Strada Garii, apoi urma traseul Bdul. 1 Decembrie 1918, si in zona actualei "Case de cultura" exista gara Constanta-Obor. Apoi linia urma traseul Bdul. Alexandru Lapusneanul, trecea la vest de lacul Tabacariei, apoi mergea o scurta portiune paralel cu Bdul. Aurel Vlaicu, dupa care intra in zona statiunii Mamaia. Cu aceasta ocazia statia Baile Mamaia este reconstruita si mutata pe un nou amplasament. Statiile si haltele de pe acest nou traseu erau: Canton 2 h (km 1), Stefan cel Mare h. (km 2), strada Carol h. (km 5), Mamaia/Baile Mamaia (km 10) si Rex (km 11).
 Cu aceasta ocazie si linia Baile Mamaia- Scoala de tragere si bombardament este mutata pe un nou amplasament. Lungimea acestui nou tronson (din statia Baile Mamaia- in dreptul Cazinoului, si pana statiei "Scoala de tragere si bombardament"-situata probabil in zona actualului "Han al piratilor") era de cca 7 km.

 Undeva in perioada 1949-1954, traficul de calatori pe linia Constanta Oras- Baile Mamaia inceteaza.

 In anul 1949, cu ocazia inceperii lucrarilor de constructie a canalului navigabil Dunare-Marea Neagra, incep si lucrarile la linia Palas- Cogealia (Lumina)- Betonaj (Capu Midia) si Dorobantu-Cogealia (Lumina).
 In 1952 linia este inaugurata, cu urmatoarele statii si halte: Palas (km 0), Traian h. (km 2; halta era situata in zona actualei gari Constanta Marfuri), Siutghiol (km 15), Cogealia/Lumina (km 20), Tasaul h., Orasul Nou h. (probabil pe locul actualei statii Navodari; km 22) si Betonaj (actuala statie Capu Midia; km 29). Linia apare in "Mersul trenurilor din 1958".

 De asemenea, se mai construieste un racord care pleca de la halta Traian, strabatea actualul cartier "inel 2", apoi urma traseu strazilor Eliberarii si Bdul. I.L.Caragiale, pentru a ajunge la statia Constanta Obor (situata pe linia spre Mamaia din 1938). Lungimea racordului era de cca 2 km.

 Un alt racord este realizat si intre statiile "Scoala de tragere si bombardament" si Orasul Nou (actuala statie Navodari), in lungime de 3 km.

 Spre sfarsitul anilor 50', din cauza cresterii traficului de calatori si marfuri, dar si a dezvoltarii si extinderii orasului Constanta, se impunea reconfigurarea cailor ferate de aici si constructia unei noi gari la Constanta, pentru a putea face fata noilor cerinte a circulatiei.
 In plus, introducerea in 1959 a troleibuzelor (mai silentioase), care incep sa asigure legatura cu statiunea Mamaia, ducea la scaderea importantei cai ferate spre statiunea Mamaia.

 Astfel, la data de 15 august 1959, incep lucrarile de constructie a noi gari Constanta, si de schimbarea a configuratiei pe noi amplasamente a unor portiuni de cai ferate din interiorul orasului Constanta si de desfiintare a altor portiuni. Noua gara Constanta este inaugurata la data de 15 mai 1960, intr-un timp scurt de la inceperea lucrarilor, tinand seama de complexitatea lor. Seful de santier a fost Dumitru Popescu, remarcandu-se si arhitectul Teodor Woinarowski si seful de lot Constantin Velici.
 Noua gara este prevazuta cu un dispozitiv format din 10 linii, o statie tehnica pentru revizia vagoanelor de calatori si o instalatie de comanda tip CED-CR-3.

 Cu aceasta ocazie sunt desfiintate si demontate din teren unele portiuni de linie din interiorul orasului Constanta (Oil Terminal- vechea gara Constanta= 2 km;  vechea gara Constanta- racordul cu linia de Mangalia= 2,3 km;  Ram. Traian- Constanta Obor= 1,3 km; Constanta- Constanta Obor- Baile Mamaia- Mamaia Sat- Scoala de Tragere si Bombardament- Navodari= 16 km), sunt desfiintate si apoi demolate 4 statii  de cale ferata din orasul Constanta (Constanta Obor, vechea gara Constanta Oras, vechea gara Constanta Port, statia Baile Mamaia).

 Pana in anul 1962 ar mai fi existat in teren o scurta portiune a caii ferate din zona Mamaia, intre Navodari- Scoala de tragere si bombardament- Mamaia Sat- Baile Mamaia- zona cartierului "Tabacarie", portiune de linie care ar mai fi fost folosita (pana in 1962) pentru aducerea unor vagoane de marfa care transportau unele materiale de constructii necesare la realizarea unor blocuri construite in partea de nord a orasului Constanta.

 Dupa 1960, pentru preluarea traficului de marfa este infiintata statia Constanta Marfuri (pe locul fostei halte Traian). Cu aceasta ocazie este construit si un nou racord: Constanta RAM.1- Constanta Marfuri (in lugime de 2 km; permite accesul direct din noua gara Constanta spre Constanta Marfuri- Capu Midia)

 Dupa ce in perioada 1964-1982 portul Constanta este extins si modernizat, este realizata si actuala statie Constanta-Port (cu doua grupe, A si B).

 La inceputul anilor 1970, in conditiile cresterii semnificative a traficului de marfa spre si dinspre portul Constanta, accesul feroviar spre port pe linia care trecea prin tunel a devenit insuficient si a aparut necesitatea constructiei unei noi cai ferate de acces spre port, cu cale dubla.
 In acest context este construita noua cale ferata (cu cale dubla, pentru accesul spre port) :  Palas- Ram. Post Medeea- Constanta Ram. 3- Constanta Ram. Vii- Constanta Port  (cca 10 km cale dubla; permite si accesul dinspre Medgidia spre Mangalia, evitand statia Constanta) si racordul Constanta Ram. 3- Constanta Ram. 2 (637 m).

 La sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80 primul tren, tractat cu locomotiva electrica, ajunge la Constanta, cu ocazia finalizarii lucrarilor de electrificare a caii ferate Bucuresti Nord- Palas- Constanta Ram. 1- Constanta si a liniei Palas- Constanta Port.

 Tot in anii 80 se realizeaza si lucrarile de dublare a liniei Constanta Marfuri- Capu Midia (linia 806).

 Tot in anii 80 este extins si modernizat si triajul CFR Palas si, cu ocazia realizarii platformei industriale "Palas" (Fabrica de celuloza si hartie, fabrica de bere, fabrica de ulei "Argus", intreprinderea de prelucrarea a lanii, fabrica de panificatie "Dobrogea Grup", etc), sunt realizate mai multe cai ferate industriale in zona Palas.

 Inaugurarea canalului navigabil Dunare- Marea Neagra in anul 1984 si extinderea portului Constanta spre sud (noul port "Constanta Sud  Agigea" si a terminalului feryboat) determina si constructia de noi extensii a cai ferate spre sud- noile linii HM Agigea Ecluza- Agigea Sud si HM Agigea Ecluza- Constanta Port Terminal Ferry Boat , ambele cu cale simpla electrificata.
 In acest context este dublata si electrificata si linia Constanta- Constanta Ram. 2- Constanta Ram. Vii- Agigea Nord- HM Agigea Ecluza.

 In anul 1988 este inaugurata noua statie Constanta Port Terminal Ferry Boat, aceasta fiind ultima investitie executata si data in folosinta, inainte de revolutia din decembrie 1989, in cadrul complexului CFR Constanta.

Surse:

-Almanahul marii, 1989;

-Site-ul "Tramclub"- "Gari- repere importante pe traseele de transport" (unde puteti gasi informatii valoaroase despre constructia noilor gari din Constanta si Brasov si despre vechea configuratie a cailor ferate din interiorul acestor orase inainte de 1960).

In anul 1992, ca urmare a unor inundatii, calea ferata Palas- Constanta Port (prin tunel) este distrusa si inchisa circulatiei feroviare. Datorita infiltratiilor de apa tunelul de pe aceasta cale ferata se degradeaza accentuat.
In prezent exista un proiect de reconstructie si redeschidere a acestei cai ferate si de reabilitare a tunelului.

Ca urmare a incetarii sau reducerii activitatii fabricilor din zona industriala Palas multe cai ferate industriale din aceea zona nu mai sunt utilizate.

In anii 2006- 2008, cu ocazia executiei lucrarilor de modernizare si reconstructie a magistralei 800, statiile Palas si Constanta sunt echipate cu instalatii de centralizare electronica, care inlocuiesc fostele instalatii CED.

Dupa sau in anul 2008 unul dintre cele doua fire ale cai ferate Constanta Marfuri- Capu Midia este desfiintat si demontat din teren. Recent acest fir a fost reconstruit, dar numai intre statiile Navodari si Capu Midia.

In prezent exista un proiect de modernizare, dublare partiala si electrificare a liniei Constanta- Mangalia, proiect ce prevede:
-Modernizarea si reconstructia liniei intre statiile Constanta si Mangalia;
-Electrificarea liniei intre HM Agigea Ecluza si statia Mangalia;
-Dublarea liniei intre statiile Costinesti si Mangalia;
-Echiparea cu instalatii de centralizare electronica a: statiei Agigea Nord, HM Agigea Ecluza, statiei Eforie Nord, statiei Eforie Sud, statiei Costinesti si statiei Mangalia (HM Neptun urmeaza a fi retrogradata ca si halta pentru calatori).

De asemenea exista un proiect (in curs de executie) care prevede reconstructia multor linii din statia Constanta Port (Grupa A si Grupa B).

In prezent complexul feroviar Constanta cuprinde:

-Statia CFR Constanta, cu 9 linii (din care 5 linii cu peroane pentru calatori). Are instalatie CE;
A fost inaugurata, pe actualul amplasament, la 20 mai 1960.

-Statia CFR Palas, cu 7 linii si alte 5 linii in "grupa de expediere". Are instalatie CE;
 Prin linii industriale deservea/deserveste: fabrica de celuloza si hartie, intreprinderea de prelucrare a lanii, fabrica de bere, fabrica de ulei "Argus", fabrica de panificatie "Dobrogea Grup", CET Palas (inaugurat in 1970), fost depozit "Oil Terminal", SC Euro Est SA, "Logistic Park SA".

-Statia CFR Constanta Marfuri, cu 9 linii. Are: macazuri manuale, semnale luminoase, o bariera manuala (la pasajul de nivel cu strada Nicolae Filimon) si o instalatie BAT cu semibariere (la pasajul de nivel cu Bdul. Aurel Vlaicu).
 Prin linii industriale deservea/deserveste: fosta Energia SA si zona industriala si de depozitare de acolo (BJATM/Comat, etc).
 A fost infiintata (ca statie CFR) dupa 1960. In trecut, in acel loc, a existat "Halta Traian h".

-Statia CFR Agigea Nord , cu 6 linii. Are instalatie CED.
 Prin linii industriale deserveste: un depozit "Oil Terminal", depozitul de minereuri "Comvex" si "PTC Siloz".
 Statia se afla in apropierea localitatii Lazu.

-HM Agigea Ecluza, cu doua linii. Are instalatie CED.

-Statia CFR Agigea Sud. Are cca 5 linii.
 Deserveste "Romcargo Maritim Srl".

-Statia CFR Constanta Port, care cuprinde doua grupa- A (cu cca 26 de linii) si B (cu cca 33 de linii). Are instalatie CED.
 Deserveste portul Constanta si santierul naval Constanta.
 A fost infiintata (pe actualul amplasament) la inceputul anilor 1970.
 In prezent se afla in curs de executie si/sau de proiect reconstructia si modernizarea mai multor linii din aceasta statie.

-Statia CFR Constanta Port Terminal Ferry Boat. Are cca 17 linii si instalatie CED.
 Deserveste portul Constanta Sud Agigea si terminalul ferryboat.

-Punctele de ramificatie in linie curenta:  "Constanta Ram. 1", "Constanta Ram. 2", "Constanta Ram. 3", "Constanta Ram. Vii" (toate controlate din instalatia CE a statiei Constanta) si "Ram. Post Medeea" (controlata din instalatia CE a statiei Palas).

-Triajul CFR Palas, cu doua grupe- A (cu 11 linii) si B (cu 23 linii). Are si frane automate de cale.

-Sectia de Intretinere Mecanica a Caii SIMC Constanta, deservita de statia Constanta Marfuri;

-Sectia Linii Palas;

-Sectia CT Constanta;

-Sectia IFTE Constanta;

-SC Telecomunicatii CFR SA- Zona de intretinere Constanta;

-Depoul de locomotive si sectia IRLU Palas (din 1998 a trecut in administrarea CFR Marfa);

-Revizia de vagoane marfa Palas;

-Revizia de vagoane calatori Constanta (cu cca 8 linii).


Alte unitati feroviare auxiliare din Constanta:

-Spitalul Clinic de Cai Ferate;
-Grup Scolar Industrial Transporturi Cai Ferate Constanta (in zona Palas)
-Centrul CENAFER Constanta (in zona Palas);
-Baza sportiva CFR (in zona Palas).

Sediile regionale ale CN CFR SA, SNTFC CFR Calatori, SNTFC CFR Marfa/Carpatica Feroviar si AFER din Constanta se afla pe strada Albastrelelor, nr. 10 (in cartierul "Abator/Far").