Dupa ce a preluat o parte din uzinele CKD, Skoda a inceput productia de vagoane de tramvai cu modele partial LF - 13, 14, 16T acum a fost realizat si un vagon 100% LF comandat special pentru orasul Praga.

OLECO are dreptate. Modelul din Praga e 15 T. A existat si un sondaj online despre tipul de scaune din tramvai. Seria va avea scaune din lemn, diferite de cele care apar in pozele de aici. Poporul a avut de ales intre scaune de plastic, lemn sau imbracate intr-un material textil subtire.

Modelul 14T circula numai la Brno si nu este 100 % low-floor, desi din punctul meu de vedere este mai reusit, mai ales dpdv al  organizarii spatiului.

Dominatrix wrote:
Modelul 14T circula numai la Brno...

Se pare ca si la Praga   http://prag-straba.de/foto-14t_s00.html

Am spus o prostie. Tot timpul incurc 13T cu 14T, nu stiu de ce. Scuzati.
Brno are 13T, Praga are 60 de 14T si in cativa ani 250 de 15T 100% low-floor.

Vagonul 15T de mai sus cu numarul 115 e la Plzen, dar este de fapt prototipul 9200 din Praga. Daca se mai intoarce acasa, nu se stie.

OLECO wrote:
Acesta este tipul 13T.

In poze e Adélka Am avut mai demult o discutie cu cineva care zicea ca Metrorexul e retardat fiindca a dat numele de flori si capitale metrourilor Bombardier. Se practica asta si prin alte parti, de exemplu la Brno toate cele 19 Skoda 13T au nume de fete, in ordine alfabetica. Astea sunt:

1901 Adélka
1902 Barborka
1903 Cecilka
1904 Dášenka
1905 Evelínka
1906 Fanynka
1907 Gábinka
1908 Helenka
1909 Irenka
1910 Julinka
1911 Klárka
1912 Lucinka
1913 Maruška
1914 Natálka
1915 Olinka
1916 Pavlínka
1917 Renatka
1918 Simonka
1919 Terezka

Asa le cheama pe fete pe acolo In fine, mai sunt exceptii, ca Arabela Sau si aia e Arabélka?
Ar putea si la Bucuresti sa faca asa:
998 = Traian
998A = Adriean
998B = Emil

Pardon, Emilian, ca sa se termine toate in AN, adica intr'un an

Poti sa-i spui si Arabélka daca vrei sa o alinti  Buna treaba cu magarusii, dar vezi ca ei sunt nemuritori, 998 ex. 993 (nu stiu sigur)

In fine, ca sa incheiem off-topicul cu nume de fete la tramvaiele din Cehia, iata un nume de fata care nu poate fi terminat in -ka si nici nu prea avem de ce s'o alintam: Olga Hepnarová. Cautati pe net, are indirect legatura cu tramvaiul din Praga.
Revenind la Skoda, se pare ca polonezii, dupa ce au stat cat au putut departe de Tatra, acum aduc SH din Germania, iar ca vagoane noi au luat tot din Cehia: 16T si 19T pentru orasul Wrocław si Tatra RT6N1 pentru Poznan. Pana si italienii iau acum dela Skoda: 06T, dar si americanii, care fabrica acum la ei 10T.
Interesant este ca la Ostrava mai au si niste vagoane care se pare totusi ca nu sunt Skoda, ci Inekon, dar seamana bine cu Astra.

Modelul din poze este Skoda 15T, primul tramvai 100% low-floor cu boghiuri pivotante. Modelul este asemanator cu cel care circula deja la Praga, cu deosebirea ca tramvaiele cehilor au toate boghiurile motoare, dar la modelul pentru Riga, boghiul 1 este purtator. Ce este curios (pentru mine cel putin) este ca la versiunea pentru Riga alimentarea cu "corent" se face prin pantograf, nu prin troleu, desi toate tramvaiele vechi de acolo folosesc troleu, nu pantograf, dupa cum se poate vedea si din filmuletele de mai jos. Oare ce adaptari au fost necesare la reteaua de contact pentru alimentarea duala troleu-pantograf?

Sa urmarim aceste tramvaie "in actiune". Primul film nu este de o calitate prea buna, dar observati starea nu tocmai excelenta a caii de rulare (fiindca tot mai ziceau "autoritatili" de la noi ca nu avem infrastructura in Bucuresti suficient de buna pentru tramvaie 100% low-floor). Observati si prezenta Tatrelor cu alimentare prin troleu pe acelasi traseu:

Am vizionat ambele filmulete si sunt surprins sa vad ca Skodele astea se descurca binisor pe linia din Riga, care din imaginile vazute nu pare a fi la prima tinerete.Sa fie cumva mai putin pretentioase la sina decat alte modele ce au impanzit Europa ?

Celelalte designuri 100% low-floor au toate si articualtii rigide pe verticala (cum are de altfel si Bucur LF). In plus, la acestea, boghiurile nu pivoteaza ci  sunt niste trucuri chestie care afecteaza tinuta de drum (mai ales in curbe), iar bandajele/calea de rulare se uzeaza mai repede.

Totusi, o sa vedeti ca si acest tramvai Skoda nu este chiar ca un V3A la articulatii - in sensul ca centrele cercurilor descrise in curbe de doua sectiuni adiacente (fata de un boghiu din mijloc) nu coincid. Ar fi tot ca un design de tramvai 70% low-floor doar ca sectiunile din mijloc cu trucuri sunt foarte scurte, amai scurt chiar decat ampatamentul boghiului de mijloc - ceea ce permite ca toate cele 4 articulatii sa fie libere.

Comportamentul sectiunilor fata de articulatii intr-o curba: http://www.youtube.com/watch?v=dn6ZyBLEcVo
Si in interior cercurile pe placile de la articulatii: http://www.youtube.com/watch?v=yyZHdL-sDrc#t=68

Ieri a fost prima zi de circulatie cu calatori a noului tramvai Skoda 15T in Praha.

bercenicity wrote:
Celelalte designuri 100% low-floor au toate si articualtii rigide pe verticala (cum are de altfel si Bucur LF).In plus, la acestea, boghiurile nu pivoteaza ci sunt niste trucuri

Nu chiar toate. Si tramvaiele Alstom Citadis clasa X 100% low-floor au boghiuri pivotante la extremitati, dar nu si cele din mijloc, care sunt "fixe" (rotatie sub 5 grade). Noutatea la Skoda 15T este ca toate boghiurile sunt pivotante.  

bercenicity wrote:
Totusi, o sa vedeti ca si acest tramvai Skoda nu este chiar ca un V3A la articulatii - in sensul ca centrele cercurilor descrise in curbe de doua sectiuni adiacente (fata de un boghiu din mijloc) nu coincid.

Asta am observat si eu. E limpede ca boghiurile 1 si 4 pot pivota mai mult decat boghiurile 2 si 3 (se si observa din filmulet). De altfel si inaltimea podelei este mai mare in dreptul boghiurilor (450 mm) fata de restul vagonului (350 mm) tocmai in ideea de a asigura suficient spatiu pentru pivotarea lor.

bercenicity wrote:
Ar fi tot ca un design de tramvai 70% low-floor doar ca sectiunile din mijloc cu trucuri sunt foarte scurte, mai scurt chiar decat ampatamentul boghiului de mijloc - ceea ce permite ca toate cele 4 articulatii sa fie libere.

Cum adica "sectiunile din mijloc sunt mai scurte decat ampatamentul boghiului din mijloc?" Te referi la latimea sectiunii sau cum? Am si vazut vagonul "in carne si oase" la expozitia de la Brno, dar tot n-am reusit sa inteleg cum au reusit smecheria cu pivotarea boghiurilor de tip "Jacobs" din mijloc. Are cineva o poza cu boghiul "gol" sa-l studiem si noi?
Uite aici si o poza cu boghiul Jacobs (foto original: Petr Franek). Se observa si motoarele de tractiune (in total 16 motoare/vagon) cu transmisie directa pe semiosie, neexistand "reductoare" in sensul clasic al cuvantului, asa cum vedem la V3A.

Inca un filmulet youtube cu articulatia - in interior: