Fii amabil și ia un exemplu nu la întâmplare, ci fix exemplul aferent topicului în care ne aflăm. Bucur LF nu are nicio legătură cu acest topic, sau cu discuția pe baza căreia faci apostrofarea. Sunt foarte interesat să port discuția mai departe, doar după ce vii cu lucruri concrete.

Voi greşiţi, nu eu. Am pornit de la expresia total deplasată că o secţiune a tramvaiului e împinsă de altă secţiune, expresie care - deşi ai pus-o în ghilimele - este o fantezie care denotă că nu ştii cum se comportă un vehicul în curbă, nu ştii şi nici nu iei în calcul clotoidele şi aşa mai departe.  V-am sugerat că acest aspect - comportarea tramvaiului în curbă - este pe deplin stabilit / calculat  şi în orice moment se cunoaşte orice punct al tramvaiului pe ce raze se deplasează şi nu este vorba că se împing secţiunile tramvaiului între ele şi de aceea unele elemente de gabarit ies din gabaritul tramvaiului în linie dreaptă.
Continuaţi cu împinsul secţiuniloir şi o să vă atrag atenţia de fiecare dată că folosiţi un termen inventat de voi şi-l folosiţi ca şi un termen tehnic
În teorie NU este vorba de un tramvai anume ci de unde este amplasată articulaţia boghiului / a osiei faţă de extremitatea secţiunii respective şi de raza curbei.
Eu ştiu anumite aspecte tehnice pentru că sunt inginer şi gândesc, n-am făcut facultatea de transporturi, deci nu am făcut acel curs.
Hai că sunteţi mulţi "doctori" în tramvaie,  care este distanţa între articulaţia unde se prinde şasiul de boghiu şi punctul extrem al articulaţiei respective, raza curbei şi calculaţi ce traseu are punctul respectiv. Şi atenţie la traseul punctului la  clotoidă. Aşa că aţi trecut peste clotoidă şi nu aţi luat-o în calcul ?
Şi să-ţi mai dau un pont, ca să vezi materializat acest punct extrem du-te într-o IVA care pleacă de pe linia "cealaltă" de la Străuleşti. Când părăseşte linia de unde a venit şi când intră pe linia normală ca să ajungă la gară,  şi dacă stai pe scaunul din  extremitate ( acolo unde sunt cele două scaune ) şi o să te uiţi spre celălalt vagon   o să observi fenomenul. Dacă ştii unde să te uiţi. Succes !

andrei11 wrote here:
Am pornit de la expresia total deplasată că o secţiune a tramvaiului e împinsă de altă secţiune, expresie care - deşi ai pus-o în ghilimele - este o fantezie care denotă că nu ştii cum se comportă un vehicul în curbă. (...)

Am pus-o în ghilimele și am ilustrat un fenomen, nu am încercat și nici nu încerc să explic tehnic fenomenul pentru că îmi depășește competențele și nu acesta e rolul ilustrării.

andrei11 wrote here:
V-am sugerat că acest aspect - comportarea tramvaiului în curbă - este pe deplin stabilit / calculat  şi în orice moment se cunoaşte orice punct al tramvaiului pe ce raze se deplasează

Nu a pus absolut nimeni la îndoială acest lucru și nu acesta e obiectul discuției.

andrei11 wrote here:
Continuaţi cu împinsul secţiuniloir şi o să vă atrag atenţia de fiecare dată că folosiţi un termen inventat de voi şi-l folosiţi ca şi un termen tehnic

Nu am inventat niciun termen (vezi ghilimelele pe care chiar tu le-ai observat) și cu atât mai mult nu am servit această informație pe post de termen tehnic. Pe tine te-a supărat o exprimare poate nefericită din partea mea. În rest, tu inventezi...

andrei11 wrote here:
Eu ştiu anumite aspecte tehnice pentru că sunt inginer şi gândesc, n-am făcut facultatea de transporturi, deci nu am făcut acel curs.

Un argument tendențios care nu are alt rol în afară de a "arăta mușchii". Deci eu nu sunt inginer și nu gândesc, pe cale de consecință. Se întâmplă doar să te înșeli în ambele privințe. Nici eu n-am făcut facultatea de transporturi și nu cunosc acel curs. Bun. Ce facem? Am umplut o pagină de forum ca să ajungem la acest statement. Am zis că sunt interesat să continui discuția, dar nu dacă așa se pune problema...

@andrei11 acest forum nu este destinat exclusiv inginerilor si pe cale de consecinta  nu putem pretinde ca toate mesajele sa fie "ingineresti". Nu este nevoie sa te iei de nimeni care foloseste termeni ne-ingineresti, ar fi un elitism inutil in comunitate noastra.

Eu nu sunt interesat să continui discuţia pentru că nu mă pasionează problema.
Trebuie avut în vedere următoarele:
1) În orice moment orice punct al tramvaiului prin calcul se poate ştii unde este într-o curbă, adică pe ce raze se deplasează.
Razele respective depind de doi factori:
a) Raza medie a curbei respective ( care este linia mediană - imaginară - între cele două şinii )
b) Distanţa punctului respectiv faţă de articulaţia care prinde boghiul de carcasa tramvaiului. În principiu articulaţia respectivă se găseşte fix pe raza medie.
Concluzie :
Tipul acela de tramvai se comportă absolut normal  în curba respectivă. Punctul extrem al tramvaiului ( care "iese" cel mai mult din gabaritul liniei drepte ) se află în punctul de legătură al celor două secţiuni ale tramvaiului  sau în extremitatea vagonului. Mai trebuie ştiut - habar n-am - cum sunt legate cele două secţiuni ale tramvaiului.
Mie acum îmi vin în minte două tipuri de legătură, dar pot fi mai multe. De exemplu la Otokarele articulate este un al treilea tip de prindere al  semiremorcii faţă de "autobuzul mamă"
Costin, am înţeles, dacă s-a simţit cineva ofensat îmi cer scuze oficial şi public.  
Voi încerca să mă exprim mai diplomat.

@andrei11 cred că acum îmi este clar de unde te-ai "enervat". Ce ai prezentat este absolut corect, dar există o presupunere greșită care îți dă calculele peste cap. Presupunerea că boghiul este fix. Sau mai bine zis, că boghiul este aliniat cu segmentul.

Acest lucru e fals. Îl rog pe @punmeister să confirme cât poate pivota boghiul unui Imperio / Combino / Avenio. Chit că unghiul este foarte mic, dacă îl înmulțești cu 9 metri cât e lungimea segmentului, obții o deviere sesizabilă. Acea deviere nu apare în curba propriu zisă, când toate segmentele circulă pe o traiectorie curbilinie, ci când tramvaiul iese din curbă și se redresează. Te rog să te uiți atent la imaginea atașată de mine mai sus. Despre acel fenomen este vorba în discuție și nu se înscrie în scenariul descris de tine (care este absolut corect de altfel, dar bazat pe o presupunere greșită).

Sper să nu mă înșel!

Pivoteaza la 4.5 grade.

Nu era vorba de doar 1.5 grade?

In plus,  cu boghiu la mijloc ul vagonului,
pivotarea afecteaza doar jumatate distanta deci cca 4.5m.

Daca mai stiu matematica asta inseamna o deviere/abatere maxima de 12 cm la capetele vagonului.

Fiţi mai expliciţi faţă  de un afon pentru că pe net nu dau de un articol care să mă lămurească cât de cât.
Adică cum pivotează la 4,5 grade ?
Ceea ce observ la aceast desen:
a) Boghiul este practic la mijlocul secţiunii.
b) Cum mă aşteptam, pantograful are punctul de prindere deasupra boghiului.
______________
Acum indiferent ce înseamnă acest lucru, că pivotează la 4,5 grade, nişte lucruri sunt limpezi, şi anume:
- Extremităţile tronsonului respectiv faţă de boghiu în curbe are excentrităţile cele mai mari faţă de punctul teoretic unde se măsoară razele.
- Roţile boghiului sunt tot timpul  pe şine  
- Legătura structura tramvaiului / boghiu este una fixă. A. da, poziţia relativă se modifică şasiu faţă   de boghiu dar legătura lor este sau pe rulmenţi sau prin intermediul altor tipuri de articulaţii, habar n-am, nu  ştiu, nu mă pricep.
Deci dacă aveţi disponibilitatea respectivă cine faţă de cine pivotează 4,5 grade ?
Vă referiţi cumva la aceste unghiuri ?  Desenul este luat din forum.

Fac înapoi referire la poza de mai sus. În poză se observă următoarele:
1. Secțiunea 1 a tramvaiului este pe linie dreaptă. Boghiul merge înainte, dar corpul tramvaiului este îndreptat într-o parte, la un unghi față de direcția de deplasare a boghiului. La acel unghi fac referire.
2. Secțiunea 2 a tramvaiului este încă înscrisă în curbă.

Hai să analizăm puțin ce se întâmplă. Poate ne ajută @andrei11 cu o schemă a tramvaiului care iese din curbă.

Folosind o machetă de Siemens Avenio GT8 H0, cam așa se mișcă tramvaiul la ieșirea din curbe...

Probabil se face referire la fenomenul prezentat în imaginea de mai jos:



imagine dintr-o pagină despre articulații "scurte".
În partea de  jos a imaginii se observă că vagonul dinspre stânga, deși a trecut de curbă, depășește gabaritul normal de linie dreaptă (și) cu articulația (nu numai cu "botul").
Acest lucru nu se întâmplă în cazul tramvaielor cu boghiul chiar sub articulație.
Tot în acel site, pe o altă pagină se găsesc mai multe informații despre Combino - un fel de Imperio Metropolitan, sau invers (doar că 2+2+2 unități în loc de 2+2).
Numai că nu cred că acest lucru poate "păcăli" un șofer mai tare decât un V3x, pentru că și V3x ar avea nevoie de acel spațiu, doar că pentru "bot", nu pentru articulație.
"Disclaimer": nu sunt inginer.  

Vreau doar sa apreciez fotografiile explicative ale lui Macheta. Clarifica foarte frumos ceea ce se intampla vizual. Mai ales pentru cei care n-au vazut pe viu Imperio-ul.

Mai departe insa, discutia despre gabarit samd este valida. Chiar daca, evident, miscarile fiecarui modul sunt controlate si previzibile, cu siguranta difera gabaritul si s-ar putea ca in anumite situatii, asa cum zicea si WF fan, sa fie necesara intervenita la bordurile instalate dupa curbe.

Oricum, faina discutia, o placere s-o citesc. Mi-a clafiricat partial si mie niste intrebari.

Deja s-a intervenit la Presei in bucla.