Harta marilor pasaje rutiere din Bucuresti. Vezi care sunt si cand vor fi finalizate

Link: http://www.hotnews.ro/stiri-8074059-mul ... lizate.htm

Mai multe proiecte majore de infrastructura rutiera din Bucuresti se apropie de termenele de finalizare. Proiectul care tine capul de afis este deja celebrul Pasaj Basarab, un proiect impresionant, unic in Europa, la care s-a muncit timp de aproape 5 ani. Alte obiective de infrastructura importante sunt pasajele de pe Centura de Nord, in special Podul hobanat de la Otopeni, care vor asigura fluenta traficului pe ruta ocolitoare a Capitalei, drum ce va lega autostrazile A1, A2 si viitoarea A3. De partea cealalta, in oglinda cu pasajele care vor fi inaugurate, sta un proiect de infrastructura ce leaga cartierele Colentina si Pantelimon, un proiect extrem de util si important, dar la care lucrarile au inceput in 2007 si intre timp au fost abandonate.



Pasajul Basarab

Pasajul Basarab este fara doar si poate cel mai mare obiectiv de infrastructura construit intr-un oras din Romania. Pasajul, la care se lucreaza de aproape 5 ani, are o lungime de 2 kilometri, va sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul sau si va dirija traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului.

Pasajul BasarabPodul incepe de la intersectia strazilor Nicolae Titulescu si Calea Grivitei, traverseaza liniile de cale ferata din zona Garii Basarab si zona Carrefour Orhideea si trece peste raul Dambovita in zona Grozavesti printr-un pod cu arc. Pasajul se deschide spre Bulevardul Vasile Milea si Soseaua Grozavesti, doua sosele care se interesecteaza cu Bulevardul Iuliu Maniu, una dintre arterele principale ale Capitalei care se duce direct in autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

Podul hobanat - unic in Europa

Punctul principal al pasajului este Podul Hobanat din zona garii Basarab. Podul are un pilon de sustinere impunator in forma de H si un tablier cu lungimea de 222 de metri. La pilonul care are o inaltime de 84 de metri vor fi prinse 60 de hobane ce vor sustine un tablier cu latimea record de 44 de metri. Pe Podul Hobanat va fi si o statie de tramvai care va beneficia de un sistem de transport al calatorilor cu scari rulante care va permite accesul de pe pasaj la statiile de metrou si RATB. In prezent, au fost montate peste 40 de hobane.
"Podul hobanat este unic in Europa prin latimea tablierului. Si, din cate stiu eu, mai e unic pentru statia intermodala care va fi amplasata pe pod. Nu stiu sa mai existe in lume o astfel de statie pe un pod hobanat", a declarat pentru HotNews.ro, directorul executiv al proiectului, Grigorie Verenciuc.

Potrivit constructorilor cele mai mari probleme pe care le-au intampinat in constructia podului au fost legate de utilitati, dar si de exproprierile care au intarziat sau care, in cateva cazuri, inca nu au fost finalizate. Surprinzator a fost sa observam cum exact langa santierul de la pod, intr-o casa darapanata, inca mai traiesc oameni si refuza sa fie expropriati de primarie, desi muncitorii sapau santuri exact sub gardul lor.

Costuri amortizate in cinci ani

Fluxul de circulatie a fost calculat pentru 4000 masini pe ora, iar viteza legala va fi de 50 km/h. Montarea tablierului podului hobanat s-a facut bucata cu bucata impinse peste calea ferata fara sa se mai demonteze reteaua de tensiune, ci facandu-se doar prin intreruperi pe timpul noptii.

Peste raul Dambovita, in zona Grozavesti, Pasajul Basarab se continua cu un Pod in Arc. Cele doua "arcuri" au o deschidere de 92 de metri si sunt legate cu grinzi transversale de tablier.

Potrivit oficialilor, pasajul va fi dat spre folosinta in primavara anului urmator si va amortiza costurile in cinci ani. Calculul celor din primarie spune ca pe pasaj vor circula zilnic aproximativ 100.000 de vehicule, fiecare masina facand o economie de un litru de carburant pe zi, aproximativ un euro. Asadar, 100.000 de euro economisiti zilnic, adica 3 milioane pe luna. Pe an s-ar realiza o economie de 40 de milioane, iar in cinci ani s-ar ajunge la o economie de 200 de milioane de euro - cat a costat pasajul in 5 ani.

Antreprenor: Astaldi (Italia) si FCC Constructii (Spania)
Lungime: Aprox. 2 km (Podul hobanat - 222m lungime )
Buget initial: 135 de milioane euro (114 milioane euro fara TVA)
Buget final: 200 de milioane euro
Termen de incepere: Noiembrie 2006
Termen de finalizare: 28 de luni - aprilie 2009
Intarziere: 24 luni

Supralargire Sos. Pipera si Pasaj peste Barbu Vacarescu

Un proiect recent inceput este cel de largire a soselei Pipera si realizarea pasajului suprateran peste Calea Floreasca si bulevardul Barbu Vacarescu, lucrare ce va fi incheiata intr-un an si jumatate, potrivit Primariei Bucuresti. Lucrarea consta in supralargirea Soselei Pipera de la una la trei benzi si cate doua benzi pe sens pe viitorul pod si sub acesta. Proiectul care va fluidiza traficul din zona este cu atat mai important cu cat se continua cu pasajul finalizat Pipera-Tunari, permitand soferilor un acces cat mai rapid catre Pipera, Tunari si Centura de Nord a Capitalei. Supralargire Sos. Pipera si Pasaj peste Barbu VacarescuLucrarea a inceput in luna august si are termen de executie de 18 luni. Valoarea contractului se ridica la 100.974.125 lei, inclusiv TVA. Lungimea soselei supusa supralargirii este de 1.520 metri, iar latimea drumului este de 34 de metri.

Pasajul denivelat va avea o lungime de 470 de metri, patru benzi de circulatie de 3,5 metri fiecare si trotuare de 1 metru latime.

Proiectul va asigura si fuidizarea traficului care va intra in Capitala prin viitoarea autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti.


Constructor: Pa & Co International (Romania)
Proiectant: Search Corporation (Romania)
Lungime: 1,695 km (Pasaj denivelat 475 m)
Buget: 100.974.125 lei (inclusiv TVA)
Termen de incepere: August 2010
Termen de finalizare: 18 luni
Cine a angajat si cand: Primaria Bucuresti, Primar Sorin Oprescu, martie 2010

Prelungire si Pasaj Dna Ghica - Bulevardul Chisinau

Un proiect de infrastructura foarte important si necesar in Bucuresti este cel de amenajare a soselei Doamna Ghica si legarea de Bulevardul Chisinau printr-un pasaj peste calea ferata. Pasajul ar lega cartierele Colentina si Pantelimon, ar dirija o parte din traficul care va intra in Capitala prin Autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti si ar fluidiza traficul intre zona de nord si zona de est a orasului.
Prelungire si Pasaj Dna Ghica - Bulevardul ChisinauSpre deosebire de alte pasaje sau proiecte de infrastructura din Capitala, lucrarile la strapungerea Doamna Ghica- Bld. Chisinau nu afecteaza deloc traficul din zona, insa, din pacate, lucrarile care au inceput in 2007 au fost abandonate in vara anului 2008.
Noua artera este proiectata sa inceapa de la actualul capat al strazii D-na. Ghica (care se intersecteaza cu strada Heliade intre Vii) si continua, pe terenul viran de pe malul lacului Colentina, traversand calea ferata, pana pe Bulevardul Chisinau. Noua artera ar avea o lungime de doi kilometri, cate doua benzi pe fiecare sens, acestea fiind despartite de scuaruri (cu o latime de doi metri) pe care se vor amenaja spatii verzi. Pasajul care va supratraversa calea ferata (care pleaca de la Gara Obor) va avea o lungime de 85,8 metri si se continua pana in spatele Pietei Delfinului. De aici, se face legatura cu Soseaua Pantelimon, pe de o parte, si cu Bulevardul Chisinau, continuat cu Nicolae Grigorescu, pe de alta parte.

Proiectul in valoare de 5,66 milioane de euro a fost incredintat firmei portugheze Lena Engenharia e Construcoes SA. Lucrarile au fost efectuate in proportie de 60%, insa proiectul a fost abandonat dupa ce exproprierile necesare nu au fost facute la timp si dupa ce firma portugheza a dat de un canal colector, lucru ce nu era prevazut in caietul de sarcini.

In prezent, noua artera este lasata in paragina, lucrarile executate pana acum incepand sa se deterioreze. Trotuarele pavate au fost sparte, betonul turnat a inceput sa se crape, iar grinzile depozitate in apropriere au fost napadite de balarii.

Potrivit Gandul, Primaria Capitalei a incercat sa dea vina pe Primaria Sectorului 2, care nu ar fi realizat exproprierile. "Motivele care au stat la baza sistarii lucrarilor la strapungerea Doamna Ghica - Chisinau au fost datorate exproprierilor de catre Primaria Sector 2 conform HCGMB nr. 9/2004 si aparitia unor lucrari suplimentare care depasesc valorile acceptate de legislatia in vigoare".

De cealalta parte, Neculai Ontanu a explicat ca atat investitia ce se deruleaza, cat si exproprierile pentru cauza de utilitate publica revin, conform legii, Primariei Municipiului Bucuresti.

Constructor: Lena Engenharia e Construcoes SA (Portugalia)
Lungime: 2 km
Buget: 23.789.870 de lei (inclusiv TVA) / 5,66 milioane de euro
Termen de incepere: 12.10.2006
Termen de finalizare: 24 de luni - 15.10.2008
Stare lucrari / Intarziere: Abandonat
Cine a angajat si cand: Primaria Capitalei, Primar Adriean Videanu, iunie 2007

Pasajul Chitila -Mogosoaia

Finalizarea lucrarilor la pasajul din zona Chitila-Mogosoaia reprezinta, de fapt, inchiderea inelului de centura al Capitalei. Daca pana acum, cei care veneau pe centura dinspre A1 trebuiau sa ocoleasca prin Chitila si Mogosoaia, dupa finalizarea lucrarilor Soseaua de Centura se va continua direct peste calea ferata printr-un pasaj suprateran si tot printr-un pasaj suprateran se va face trecerea peste intersectia cu DN1A - Soseaua Odai.
Pasajul Chitila - MogosoaiaProiectul in valoare de 19,5 milioane de euro este executat de compania greceasca de constructii Aktor si a avut termen de finalizare pe 15 noiembrie 2009. Lungimea tronsonului este de aproximativ 3 kilometri.

Pasajul de la Chitila este unul dintre cele patru obiective de infrastructura incepute pe centura de nord a capitalei si care, impreuna cu programul de largire la 4 benzi a soselei, vor asigura fluiditatea traficului intre A1, viitoarea A3 si A2.

Intre Mogosoaia si Otopeni se lucreaza la largirea soselei de centura la 4 benzi, la Otopeni se lucreaza la un pod hobanat peste calea ferata, iar la Tunari si Stefanesti se lucreaza la doua pasaje de supratraversare a centurii pentru drumurile care fac legatura dintre Bucuresti si localitatile din zona.

Constructor: Aktor (Grecia)
Proiectant: Vivacons SA
Lungime: 3 km
Buget: 19,5 milioane de euro
Termen de incepere: 15.05.2008
Termen de finalizare: 15.11.2009
Intarziere: 12 luni
Cine a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti, 14.12.2007

Pasajul Otopeni

Al doilea proiect de infrastructura ca marime din Capitala, dupa Pasajul denivelat de la Basarab, este Pasajul superior de la Otopeni peste calea ferata. Pasajul care se construieste imediat dupa intersectia cu DN1 va muta traficul de pe Soseaua de centura de pe o parte pe alta a liniilor de cale ferata. Proiectul costa aproape 19 milioane de euro, are o lungime de 2,6 kilometri, din care podul hobanat are 720 de metri, si este proiectat de acceasi companie care lucreaza la pasajul Basarab, FCC Construccion (Spania).
Pasaj Otopeni  In prezent, linia de centura merge in paralel cu liniile de cale ferata, insa in zona de sub pasajul de pe DN1, soseaua traverseaza calea ferata, ceea ce duce de multe ori la cozi interminabile. Pasajul vine tocmai sa elimine aceste cozi, permitand traversarea caii ferate pe deasupra si pe mai multe benzi.

In completare cu largirea soselei de centura de la o banda, la doua benzi pe sens, pasajul va permite fluidizarea traficului intre partea de nord-vest si cea de nord-est a centurii Capitalei.

Proiectantul lucrarii este firma spaniola FCC Construcion (cea care lucreaza si la Pasajul Basarab), iar constructorul este subsidiara sa austriaca Alpine Mayreder. Proiectul valoreaza 18,9 milioane de euro, a inceput in mai 2008 si avea termen de finalizare pe 15 noiembre 2009.

Pasajul va avea patru benzi, cate doua pe fiecare sens de mers, iar fiecare banda are o latime de 3,5 metri. Pasajul este prevazut cu iluminat si iluminat arhitectural.

Pilonul central al podului hobanat are o inaltime de 48 de metri si de el sunt prinse 32 de hobane. In prezent, lucrarile au fost finalizate in proportie de 65%, tablierul a fost amplasat, iar in ceea ce priveste portiunile de urcare si coborare, doar portiunea dinspre DN1 a fost ridicata.

Ordinul de incepere a lucarilor la Pasajul superior peste calea ferata la Otopeni a fost dat in decembrie 2007. "In septembrie 2009 am avut amplasamentul liber, adica au fost realizate toate exproprierile. Pasajul de la Otopeni nu are pereche in Romania, este singura lucrare de aceasta amploare", dupa cum explica la inceputul anului Marin Ionescu, director Investitii in cadrul CNADNR.

Constructor: Alpine Mayreder (Austria)
Proiectant: FCC Construccion (Spania)
Lungime: 720,15 m (2,6 km in total)
Buget: 18,9 milioane de euro
Termen de incepere: 15.05.2008
Termen de finalizare: 15.11.2009
Intarziere: 12 luni
Cine si cand a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti; 23.07.2007

Pasajul Tunari - Sos. de centura

Un alt proiect menit sa fluidizeze traficul în zona de nord a municipiului Bucureşti este pasajul de supratraversare a soselei de centura in dreptul localitatii Tunari. Pasajul care va avea o lungime de 572 de metri si va purta drumul care leaga Tunari de Capitala peste Centura, evitand interesectarea inelului.

Pasaj TunariLatimea podului va fi de 11,80 metri, din care partea carosabila va fi de 7,8 metri, si va avea 4 deschideri.

Lucrarile sunt executate de compania romaneasca Romstrade, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, si de compania SC Jaypart SRL. Potrivit informatiilor de pe panoul de prezentare a proiectului, lucrarile au inceput pe 15.05.2008 si aveau termen de finalizare pe 15.11.2009.

Proiectul vine la pachet cu pasajul de la Stefanesti precum si cu largirea soselei de centura intre DN1 si DN2. Tronsonul are o lungime totala de 10,22 kilometri si in 2010 a avut un buget de 39.093 mii de lei.

Constructor: Romstrade (Romania) & SC Jaypart SRL
Proiectant: SC Tractebel Engineering SA
Buget 2010 (intreg tronsonul): 39.093 mii lei
Lungime: 572 metri
Termen de incepere: 15.05.2008
Termen de finalizare: 15.11.2009
Intarziere: 12 luni
Cine si cand a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti; 24.07.2007

Pasajul Stefanesti - Sos. de centura

Pentru fluidizarea traficului pe centura de nord a municipiului BucureÅŸti, pe langa pasajele de la Chitila, Otopeni si Tunari, mai este in curs de executie si pasajul de la Stefanesti. Initial, podurile de la Tunari si Stefanesti trebuiau sa duca soseaua de centura peste drumurile cu care se intersecta, dar din cauza ca acestea au fost proiectate la cate o banda pe sens, ar fi gatuit traficul venit de pe doua benzi. Astfel, s-a luat decizia ca drumurile secundare sa supratraverseze centura.
Pasaj StefanestiPasajul seamana foarte mult cu cel de la Tunari, va avea o lungime de 572 de metri, o latime a podului de 11,80 metri, din care partea carosabila va fi de 7,8 metri, si va avea 4 deschideri.

Lucrarile sunt executate de compania romaneasca Romstrade, companie detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache, si comania SC Jaypart SRL. Potrivit informatiilor de pe panoul de prezentare a proiectului, lucrarile au inceput pe 15.05.2008 si aveau termen de finalizare pe 15.11.2009.

Proiectul vine la pachet cu pasajul de la Tunari precum si cu largirea soselei de centura intre DN1 si DN2. Tronsonul are o lungime totala de 10,22 kilometri si in 2010 a avut un buget de 39.093 mii de lei.

Constructor: Romstrade (Romania) & SC Jaypart SRL
Proiectant: SC Tractebel Engineering SA
Lungime: 572 metri
Buget pe 2010 (intreg tronsonul): 39.093 mii lei
Termen de incepere: 15.05.2008
Termen de finalizare: 15.11.2009
Intarziere: 12 luni

In timp ce " taiem " axe N-S si facem " inele " , cel mai important si vechi drum din Bucuresti , este dat uitarii , nu se discuta nimic de el , ba mai mult pe o portiune este necirculabil . Ma refer la AXA - Eroii Sanitari/ Splai / Eroilor , apoi Hasdeu / Izvor /Uranus  , spre   Elisabeta-Carol- Pache-Iancului-Pantelimon . Nimic nu se discuta , nimic nu se preconizeaza , de ce ? De ce nu se gindeste un plan de modernizare si pentru aceasta AXA ? Ce interese sint pt a fi " in umbra " si partial necirculabila ???

lucianho wrote:
.....tot traficul pietonal de la suprafaţă, va fi mutat în subteran, ..         .....prin piaţa publică.

In lumea civilizata MASINILE SE " BAGA " IN SUBTERAN SI STRAZILE SE REDAU PIETONILOR   €

subway guru wrote:
'In mai puţin de o săptămână va fi desemnată firma care va construi parcarea subterană. Pînă în primăvară, edilii susţin că va fi încheiată şi licitaţia pentru alegerea constructorului pasajului.'
Adika kum? Intai se stabileste firma constructoare dupa care se tine licitatia??? De unde si pana cand???
Tot articolul asta e un fel de KK pe batz...

parcare <> pasaj.€

telvanni wrote:

Hotnews wrote:
Mai multe proiecte majore de infrastructura rutiera din Bucuresti se apropie de termenele de finalizare. Proiectul care tine capul de afis este deja celebrul Pasaj Basarab, un proiect impresionant, unic in Europa, la care s-a muncit timp de aproape 5 ani. Alte obiective de infrastructura importante sunt pasajele de pe Centura de Nord, in special Podul hobanat de la Otopeni, care vor asigura fluenta traficului pe ruta ocolitoare a Capitalei, drum ce va lega autostrazile A1, A2 si viitoarea A3. De partea cealalta, in oglinda cu pasajele care vor fi inaugurate, sta un proiect de infrastructura ce leaga cartierele Colentina si Pantelimon, un proiect extrem de util si important, dar la care lucrarile au inceput in 2007 si intre timp au fost abandonate.

Restul pe:LINK

E "haios" ca toate proiectele la care se face vorbire sunt in jumatatea nordica a orasului; sudistii  sa se descurce cum pot  

Dominatrix wrote:
Sa ne spuna mai bine Dr. Oetker cat la suta din cladirile cu risc seismic s-au consolidat in ultimii ani. Cu astea ce facem, Pane Doktore?

Cele la care proprietarii au avut bani şi au ţinut morţiş să le renoveze. Vă daţi seama ce fericire o să fie la primul cutremul de 7 grade pe Richter? O să reînvie piaţa imobiliară... rechinii o să cumpere la preţ mic de la proprietarii disperaţi că rămân pe drumuri şi o să construiască clădiri de birouri şi de locuinţe din care o să scoată de 100-200 ori mai mult decât au băgat.€€

catalinm wrote:
E "haios" ca toate proiectele la care se face vorbire sunt in jumatatea nordica a orasului; sudistii  sa se descurce cum pot  

Mi se pare normal, avand in vedere ca Nordul este cel mai dezvoltat.
Treptat-treptat cred ca Bucurestiul se va imparti in zona de Nord - exclusivista, terenuri scumpe, cam greu accesibila imobiliar , zonele Est si Vest - industriale, cu acces la autostrazi ( atunci cand se vor finaliza ) - iar Sudul sa fie un fel de ce-o mai fi (  o sa dezvolte si ala cand o sa se construiasca Aeroportul de low-cost si autostrada spre Bulgaria - Grecia - cand o fi alea, poate secolul asta ).
Iar zona centrala ar trebui sa devina exclusiv business si distractie.

Parerea mea ...

Eroiilor - Stirbei - trebuia sa se continuie cu o strapungere spre Maghereu , linga blocul Eva . Trebuia sa fie un bulevard lat ...Proiect de pe vremea anilor 60 , banuiesc . De ce nu s-a mai facut si ce se are de gind ? ( pe harta traseul cu negru )

Eroii sanitari / Elisabeta si continuare ...de ce nu se reda circulatiei in mod normal  ?

Aceste doua artere absolut necesare pt zona de V si S a orasului imping traficul in " buricul orasului deoarece traversarea este aproape imposibila .
Ce se are de gind ? Se va face ceva , cindva ?
Ce se preconizeaza cu podul de la" Opereta " ? Cind se va moderniza- largii , pentru a se putea circula fluet ?

nu exista vreun plan de modernizare a zonei stirbey, nici macar in PUG nu e ceva nou prevazut

@MirceaG: proiectul de care vorbesti e din vremea lui Gheorghiu - Dej Pe vremea aia artera era denumita "Inelul 1", care urma sa treaca printre blocurile noi "Eva" si "ONT", iar bucata indicata de tine pe harta ar fi facut parte din acest nou "ring" de circulatie in jurul centrului. Dupa moartea lui Dej, s-a renuntat la idee din cauza demolarilor masive de care ar fi fost nevoie si, probabil, si din cauza noilor idei ale noului tovaras(Stii vorba aia: "La oameni noi, ....") Intr-adevar artera ar fi fost mult mai utila si probabil si executata cu mult mai putine sacrificii decat Casa Curului, pardon Casa Popoului, si Centrul Cinic din jurul ei. Dar asta e viata. Mai jos o fotografie cu cele 2 blocuri din cauza, la inceputul anilor '70. (Nu cunosc autorul pozei). Nu-i asa ca orasul arata mult mai bine atunci?

Si ramine intrebarea , ce facem cu aceste ' traversari " lipsa ???

O alta strapungere necesara Est - Vest este prin Dudesti - Goga - Marasesti, care sa lege Dristor de Parcul Carol. N-am auzit nimic nici la nivel de intentie despre aceasta strapungere. Sunt trei gatuiri, una pe Dudesti, si doua pe Marasesti, de-o parte si de alta a Bulevardului Cantemir. In schimb artera rezultanta ar fi foarte utila, mai ales in perspectiva umplerii golului dintre Goga, Nerva Traian, Unirii si Mircea voda cu orice, fie el si proiectul Esplanada. In momentul in care acolo se va construi, va fi imposibil ca singura legatura cu centrul sa ramana Bulevardul Unirii, care este gatuit inca de acum.

Se pare ca incepe distractia :
http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-8080801-ministerul-transporturilor-2011-toate-resursele-financiare-vom-concentra-coridorul-pan-european-nadlac-constanta-patru-tronsoane-vor-scoase-licitatie-aceasta-saptamana.htm

Sa vedem cat ii tine
De remarcat termenul oficial pentru finalizarea portiunii Nord din CB : 2012 !!!

De aici http://www.gandul.info/news/primaria-capitalei-incepe-operatiunea-sensuri-unice-cum-va-arata-bucurestiul-7587714 am inteles ca se vor introduce noi sensuri unice, afectat de aceste modificari fiind si Bulevardul Carol si zona Rosetti. Banuiesc ca sensul pe Bd. Carol va fi pe directia Est - Vest pentru ca cei care circula spre Militari sa aibe continuitiate pe Bd. Elisabeta... In sens invers exista Bd. Stirbei Voda insa e dificil de urmat traseul Bd. Stirbei Voda, Calea Victoriei, Str. C.A. Rosetii, Str. Maria Rosetti, Str. Popa Petre. Poate exista o alternativa prin crearea unui sens unic pe Bd. Dacia, de fapt extinderea acestuia existent intre Piata Romana si Piata Spaniei pana la intersectia cu Calea Mosilor (Oricum observa ca in zona Pta Gemeni linia tramvaiului 5 reabilitata este mult mai apropiata de trotuarul stang).