Topic: Surparea din zona Piata Unirii (capat linie 32)
105 posts, 31683 views
📖 Pagination options
-
- Costin
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Costin
Posibil sa fie izvoare captate din zona "de deal" dinspre Mitropolie si chiar dincolo de aceasta. Dupa volumul de apa, e vorba de niste izvoare consistente si ar fi foarte interesant de aflat ce se afla deasupra lor. M'as duce cu gandul inclusiv la lacul din parcul Carol, dar nu stiu daca este artificial 100% (cu apa de robinet) sau are alte surse de apa...
Posibil sa fie izvoare captate din zona "de deal" dinspre Mitropolie si chiar dincolo de aceasta. Dupa volumul de apa, e vorba de niste izvoare consistente si ar fi foarte interesant de aflat ce se afla deasupra lor. M'as duce cu gandul inclusiv la lacul din parcul Carol, dar nu stiu daca este artificial 100% (cu apa de robinet) sau are alte surse de apa...
- Dr2005
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Dr2005
Lacul din parcul Carol era o baltă înainte să devină ce este acum... apa de acolo probabil venea şi ea de undeva. De fapt, nici nu ştiu dacă amenajarea actualului lac a presupus şi betonarea completă a fundului acestuia sau s-au făcut doar marginile.
Viaducte nu au cum să fie, poate apeducte...
Sunt convins că există multe asemenea lucrări prin zonele vechi ale Bucureştiului... problema e că nimeni din cei care efectuează lucrări în zonele respective nu ştie exact de aceste lucrări... multe documente de arhivă s-au pierdut sau s-au distrus în cele 2 războaie şi în sistematizările din perioada comunistă, iar cele rămase cine ştie prin ce beci zac.
Nu există nici interes... constructorilor chiar le convine că se mai surpă câte o galerie veche, mai ales dacă lucrarea e făcută pe bani publici. Practic, se prelungeşte artificial durata lucrărilor, evident pe banii celui care le plăteşte (adică ai noştri).
Lacul din parcul Carol era o baltă înainte să devină ce este acum... apa de acolo probabil venea şi ea de undeva. De fapt, nici nu ştiu dacă amenajarea actualului lac a presupus şi betonarea completă a fundului acestuia sau s-au făcut doar marginile.
Nightwolf wrote:
Eu in continuare consider ca sunt niste viaducte subterane de prin sec. 19
Viaducte nu au cum să fie, poate apeducte...
Sunt convins că există multe asemenea lucrări prin zonele vechi ale Bucureştiului... problema e că nimeni din cei care efectuează lucrări în zonele respective nu ştie exact de aceste lucrări... multe documente de arhivă s-au pierdut sau s-au distrus în cele 2 războaie şi în sistematizările din perioada comunistă, iar cele rămase cine ştie prin ce beci zac.
Nu există nici interes... constructorilor chiar le convine că se mai surpă câte o galerie veche, mai ales dacă lucrarea e făcută pe bani publici. Practic, se prelungeşte artificial durata lucrărilor, evident pe banii celui care le plăteşte (adică ai noştri).
-
- Costin
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Costin
Deci probabil de acolo vine, ca daca si inainte era balta, inseamna ca in zona sunt niste izvoare...
Dr2005 wrote:
Lacul din parcul Carol era o baltă înainte să devină ce este acum... apa de acolo probabil venea şi ea de undeva. De fapt, nici nu ştiu dacă amenajarea actualului lac a presupus şi betonarea completă a fundului acestuia sau s-au făcut doar marginile.
Deci probabil de acolo vine, ca daca si inainte era balta, inseamna ca in zona sunt niste izvoare...
-
- shoppy
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
shoppy
Lacul Parcul Carol are un izvor/arteziana langa Muzeul Tehnicii dar nu stiu daca sursa de apa e naturala sau artificiala.
Lacul Parcul Carol are un izvor/arteziana langa Muzeul Tehnicii dar nu stiu daca sursa de apa e naturala sau artificiala.
- Utilizator anonim
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Utilizator anonim
Astazi au mai pus armatura si urmeaza sa mai betoneze.
Astazi au mai pus armatura si urmeaza sa mai betoneze.
- plouis
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
plouis
mda, au un ritm de zici ca lucreaza 0,5 dorei. pana la craciun termina
mda, au un ritm de zici ca lucreaza 0,5 dorei. pana la craciun termina

- Tom
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Tom
Sa nu fim rai, de craciun o sparg a 2'a oara dupa ce se prabuseste strada cu tot cu tramvaiul de pe ea.
Sa nu fim rai, de craciun o sparg a 2'a oara dupa ce se prabuseste strada cu tot cu tramvaiul de pe ea.
-
- shoppy
-
Posted:
-
-
- Razvan Mihai
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Razvan Mihai
Nu de craciun ca e liber, in noaptea de anul nou, ca au uitat ceva prin gaura
Nu de craciun ca e liber, in noaptea de anul nou, ca au uitat ceva prin gaura

-
- 2009
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
2009
Cred că ştiu ce este cu pârâiaşul acela subteran. În cartea Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre apărută în anul 1966 scrisă de Constantin C. Giurescu aflăm că Dâmboviţa avea mai multe ostroave şi mai mulţi afluenţi
,,Dâmboviţa a avut, în cuprinsul Bucureştilor, mai mulţi afluenţi. Cel mai de seamă a fost Bucureştioara, pe partea stângă. Izvora din balta Icoanei.........;pe vremea Regulamentului Organic aceasta din urmă se transformase într-un ,,şanţ'' sau ,,canal'' de scurgere în planul manuscris a lui Borroczyn balta de altădată e redusă la un teren mlăştinos, iar pârâul a dispărut''. Asta înseamnă că la Gradina Icoanei era un mic lac
,,Tot pe partea stângă a mai fost, în prima jumătate a veacului XVII-lea, un pârâu al cărui nume nu-l cunoaştem........Se afla în regiunea de vale de Sărindar-Zlătari, pe lângă Vadul Cailor, şi provenea probabil, dintr-unul sau mai multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Se pare că era totuna cu firul de apă care scurgea prisosul bălţii Cişmigiului.......acest fir de apă se vede încă pe Planul Capitalei României, Bucureşti, alcătuit în intervalul 1872-1878; el nu mai figurează însă în planul Orăscu din 1893''
,,Pe partea dreptă au fost cel puţin trei afluenţi, trei gârliţe, dintre care cea mai cunoscută se numea Dâmbovicioara. Ea izvora,după cât se pare, din versanul de est al dealului Spirii, şi anume, aproape de extremitatea lui sudică, trecea prin Mahalalele Sfinţii Apostoli şi Antim, se unea cu pârâul numit gârliţa, traversa Podul Calicilor-actualmente Calea Rahovei- în dreptul grădinii din faţa străzii Sf. Ilie şi apoi, pe lângă fostul Hotel Avram şi pe lângă crucea de la poalele Dealului Patriarhiei, se vărsa în Dâmboiviţa pe locul actualei Pieţe a Unirii. Lungimea ei era, potrivit Regulamentului Organic, de 795 stânjeni. adică 1.563 metri. După altă părere exprimată recent, Dâmbovicioara nu ar fi fost un afluent al Dâmboviţei, ci braţul ei care ocolea pe la miazazi ostrovul din faţa Curţii domneşti şi care, în actele secolului al XVIII-lea, e cunoscută sub numele de ,,matca veche''. Chestiunea nu este încă definitiv lămuirtă''
Cred că ştiu ce este cu pârâiaşul acela subteran. În cartea Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre apărută în anul 1966 scrisă de Constantin C. Giurescu aflăm că Dâmboviţa avea mai multe ostroave şi mai mulţi afluenţi
,,Dâmboviţa a avut, în cuprinsul Bucureştilor, mai mulţi afluenţi. Cel mai de seamă a fost Bucureştioara, pe partea stângă. Izvora din balta Icoanei.........;pe vremea Regulamentului Organic aceasta din urmă se transformase într-un ,,şanţ'' sau ,,canal'' de scurgere în planul manuscris a lui Borroczyn balta de altădată e redusă la un teren mlăştinos, iar pârâul a dispărut''. Asta înseamnă că la Gradina Icoanei era un mic lac
,,Tot pe partea stângă a mai fost, în prima jumătate a veacului XVII-lea, un pârâu al cărui nume nu-l cunoaştem........Se afla în regiunea de vale de Sărindar-Zlătari, pe lângă Vadul Cailor, şi provenea probabil, dintr-unul sau mai multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Se pare că era totuna cu firul de apă care scurgea prisosul bălţii Cişmigiului.......acest fir de apă se vede încă pe Planul Capitalei României, Bucureşti, alcătuit în intervalul 1872-1878; el nu mai figurează însă în planul Orăscu din 1893''
,,Pe partea dreptă au fost cel puţin trei afluenţi, trei gârliţe, dintre care cea mai cunoscută se numea Dâmbovicioara. Ea izvora,după cât se pare, din versanul de est al dealului Spirii, şi anume, aproape de extremitatea lui sudică, trecea prin Mahalalele Sfinţii Apostoli şi Antim, se unea cu pârâul numit gârliţa, traversa Podul Calicilor-actualmente Calea Rahovei- în dreptul grădinii din faţa străzii Sf. Ilie şi apoi, pe lângă fostul Hotel Avram şi pe lângă crucea de la poalele Dealului Patriarhiei, se vărsa în Dâmboiviţa pe locul actualei Pieţe a Unirii. Lungimea ei era, potrivit Regulamentului Organic, de 795 stânjeni. adică 1.563 metri. După altă părere exprimată recent, Dâmbovicioara nu ar fi fost un afluent al Dâmboviţei, ci braţul ei care ocolea pe la miazazi ostrovul din faţa Curţii domneşti şi care, în actele secolului al XVIII-lea, e cunoscută sub numele de ,,matca veche''. Chestiunea nu este încă definitiv lămuirtă''
-
- 2009
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
2009
Deci după cum se spune acolo poate fi Dâmbovicioara din Dealul Spirii, dar mai poate fi şi acel ostrov care se formează de acolo de unde scrie pe hartă Sf. Spiridon care e defapt mănăstirea Sf. Spiridon, iar asta înseamnă ca acest pârâiaş să fie oarecum paralel cu Dâmboviţa şi intră înapoi în Dâmboviţa sub actuala piaţa a Unirii unde se termină şi pe hartă. Zona ostrovului este zona actualei pieţe a Unirii, iar harta se numeşte ,,Dezvoltarea Bucureştilor între 1300 şi 1831,, din aceeaşi carte. Probabil să fie şi ostrovul asta în cazul în care nu l-au putut deseca, şi l-au canalizat şi practic atunci e cotitura actualei Dâmboviţa. Pe hartă se mai poate observa dacă te uiţi atent căci nu e prea clar şi pârâiaşul ce pleca din Cişmigiu. Actula Biserică Dominţa Bălaşa era şi ea în interiorul ostrovului. Cartea mai spune multe lucruri interesante legate de Dâmboviţa care mai avea vreo 6 ostroave şi din câte am citit s-au desecat majoritatea în timpul Regulamentului Organic, adică pe vremea lui Cuza.Dacă mă uit eu bine pe hartă am impresia că acolo unde ostrovul intră, iar în Dâmboviţa în aval e exact locul descoperirii canalului.

Deci după cum se spune acolo poate fi Dâmbovicioara din Dealul Spirii, dar mai poate fi şi acel ostrov care se formează de acolo de unde scrie pe hartă Sf. Spiridon care e defapt mănăstirea Sf. Spiridon, iar asta înseamnă ca acest pârâiaş să fie oarecum paralel cu Dâmboviţa şi intră înapoi în Dâmboviţa sub actuala piaţa a Unirii unde se termină şi pe hartă. Zona ostrovului este zona actualei pieţe a Unirii, iar harta se numeşte ,,Dezvoltarea Bucureştilor între 1300 şi 1831,, din aceeaşi carte. Probabil să fie şi ostrovul asta în cazul în care nu l-au putut deseca, şi l-au canalizat şi practic atunci e cotitura actualei Dâmboviţa. Pe hartă se mai poate observa dacă te uiţi atent căci nu e prea clar şi pârâiaşul ce pleca din Cişmigiu. Actula Biserică Dominţa Bălaşa era şi ea în interiorul ostrovului. Cartea mai spune multe lucruri interesante legate de Dâmboviţa care mai avea vreo 6 ostroave şi din câte am citit s-au desecat majoritatea în timpul Regulamentului Organic, adică pe vremea lui Cuza.Dacă mă uit eu bine pe hartă am impresia că acolo unde ostrovul intră, iar în Dâmboviţa în aval e exact locul descoperirii canalului.

-
- 2009
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
2009

Am desenat aici zona pietei Unirii de la aceea vreme din cartea aceea de pe o alta harta. Nu merge fotografiata pentru ca nu se vede clar. Deci exact cum spuneam si mai sus acolo se vede Dambovicioara care se varsa in Dambovita exact la Podul Serban Voda, cu afluentul sau Garlita. Dupa cum scrie in carte Dambovicioara este considerata sa fi fost si vechiul ostrov al Dambovitei, de aceea am unit cu rosu Dambovicioara cu dambovita, in cazul in care ar fi fost vechiul Ostrov.

Am desenat aici zona pietei Unirii de la aceea vreme din cartea aceea de pe o alta harta. Nu merge fotografiata pentru ca nu se vede clar. Deci exact cum spuneam si mai sus acolo se vede Dambovicioara care se varsa in Dambovita exact la Podul Serban Voda, cu afluentul sau Garlita. Dupa cum scrie in carte Dambovicioara este considerata sa fi fost si vechiul ostrov al Dambovitei, de aceea am unit cu rosu Dambovicioara cu dambovita, in cazul in care ar fi fost vechiul Ostrov.
-
- 2009
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
2009
Si totuşi în cartea aia scria că Dâmbovicioara ajunsese într-un final într-un pârâiaş desecat, a mai rămas doar şanţul, dar că la un moment dat cânad a plouat fiindcă albia ei era oarecum astupată a făcut inundaţii prin mahalalele Antim şi Sfinţii Apostoli, iar mai marii de atunci au spus că oricum se curaţă ea că apa mare va creea din nou albia. Poate că în final l-au canalizat că dacă nu ar fi făcut iar inundaţii la vreo ploaie, iar ceea ce am vazut noi la piaţa Unirii să fie chiar Dâmbovicioara.
Si totuşi în cartea aia scria că Dâmbovicioara ajunsese într-un final într-un pârâiaş desecat, a mai rămas doar şanţul, dar că la un moment dat cânad a plouat fiindcă albia ei era oarecum astupată a făcut inundaţii prin mahalalele Antim şi Sfinţii Apostoli, iar mai marii de atunci au spus că oricum se curaţă ea că apa mare va creea din nou albia. Poate că în final l-au canalizat că dacă nu ar fi făcut iar inundaţii la vreo ploaie, iar ceea ce am vazut noi la piaţa Unirii să fie chiar Dâmbovicioara.
- Utilizator anonim
-
Posted:
-
Re: Lucrari temporare la reteaua de tramvai
Utilizator anonim
Nu au mai miscat nimic acolo, astazi echipa de vreo 5 muncitori era in pauza
Nu au mai miscat nimic acolo, astazi echipa de vreo 5 muncitori era in pauza

📖 Pagination options