GAC wrote:
In legatura cu hobanele si cu ancorarea toroanelor, banuiesc ca exista un utilaj specializat  care se pune in continuarea capatului de ancorare si care prinde fiecare toron in parte, il tensiuneaza cu o anumita forta, si care introduce penele intre toron si cap de ancorare, ancorand, blocand astfel cablul tensionat si trece la urmatorul toron...
Dar daca e asa, stau sa ma gandesc ca e destul de greu daca nu chiar imposibil de ajustat tensiunea in hobana si in fiecare toron individual, in acea perioada de teste inainte de a fi dat podul in folosinta, daca tensionarea nu se face corect de pe acum.

Isteatza intrebarea si observatia si-mi face placere sa-ti raspund...
Uite cum e treaba:
Mai intai se instaleaza toron cu toron si se preintind cu o presa hidraulica mica firele din hobana tragand de ele 'de jos'.
Evident ca atunci cand tensionezi toronul 'n' toate toroanele pana la 'n-1' se detensioneaza datorita a ceea ce se numeste in jargonul podarilor 'cedare de reazeme' (mai in clar: aplicand inca o forta de tragere, distanta intre punctul de sus si cel de jos se micsoreaza datorita deformarii elastice a structurii in ansamblul ei).
Treaba asta e o chestiune 'banala' si se petrece si la orice grinda de beton armat precomprimat cu cabluri de postintinse la care cablurile se tensioneaza pe rand, unul cate unul succesiv.
Observatia ta importanta este ca la finalul montarii tuturor toroanelor forta de intindere trebuie 'musai' sa fie egala in toate toroanele unei hobane, altfel se poate intampla un lucru extrem de nasol, si anume ca la solicitari 'maximale' toroanele sa 'cedeze' pe rand, fir cu fir, pentru ca daca tensiunile in toroane sunt inegale, s-ar rupe mai intai firul cel mai solicitat, apoi forta 'lipsa' s-ar distribui in mod egal firelor ramase si s-ar rupe urmatorul toron 'cel mai solicitat' si tot asa in 'cascada' pana nu mai ramane nimic decat 'vino mama sa vezi ce n-a vazut inca Parisul!'.
Treaba asta se compenseaza insa usor tensionand primul toron la o forta F+ΔF1, al doilea cu o forta F+ΔF2 si ultimul cu forta F, unde ΔF sunt pierderile de tensiune insumate pe care le va suferi toronul respectiv prin intinderea ulterioara a celorlalte toroane ramase, iar F e forta finala egala ce trebuie sa ramana in toate firele unei hobane.
Dupa ce se face treaba asta la toate cele 60 de hobane si se betoneaza tablierul, urmeaza faza de 'reglare' finala a fortei din hobane, de data asta tragand cu o presa mare simultan de toate toroanele de la partea 'de sus' pana la forta finala prescrisa.
Desi pare oarecum complicat, sistemul asta permite atat reglajul individual al fortei din orice toron cat si inlocuirea eventuala in decursul exploatarii a unui toron 'deteriorat'.
Cu scuzele de rigoare daca explicatiile sunt prea 'tehniciste' sper totusi ca ati putut sa 'va prindeti' asupra esentei 'fenomenului'.
Toate cele bune si sa vedem cat mai iute hobanele puse la locul lor!
P.S.
Cineva se intreba pe 'acilisea' daca 'tecile' hobanelor nu par a fi scurte...
Nimeni insa nu v-a spus ca sunt 'telescopice' si se vor aseza cum trebuie mai la final cu capisoanele alea de protectie cu tot.
P.P.S.
Testarea finala a podului nu are rolul de a ajusta fortele din hobane ci de a verifica conformitatea 'comportarii de ansamblu' a podului vis-a-vis de calculele facute la proiectarea lui.

Multumesc, am inteles: primul toron se tensioneaza cel mai mult (F+dF1), si toate ce urmeaza, se tensioneaza cu F+dF2, ...F+dFn, unde dF1>dF2>...>dFn.
Totusi, acum cand s-a dat drumul la trafic am constatat o mare problema: lipsa locurilor de parcare. Inainte de inceperea santierului, erau masini parcate pe ambele parti. Ma gandesc ca ar fi fost bine daca in loc sa se faca acea rampa de pe Titulescu, de 6 metrii inaltime, mai bine s-ar fi facut o rampa de 2,5 m inaltime (precum rampele de la pasajele din Baneasa, iar sub, parcare), si un tablier de beton armat gros de 70-100 cm (sustinut pe piloni), pana la tablierul metalic, ca sub acest tablier de beton dar si sub cel metalic, sa fie amenajate locuri de parcare, care sunt deficitare, mai ales ca sunt blocuri cu 10 etaje.

subway guru wrote:
Ce-si dorea shoppy era o mica 'smecherie', sa vina de pe Grozavesti 'pe sus' si sa coboare in Plevnei 'shuntand' semafoarele de la sol...
Dupa studiile de trafic facute de noi 'consultantii' si dupa umila mea parere, breteaua de coborare de pe pod in Plevnei e 'inutila' si mai rau incurca.
In primul rand ca e prea aproape de rampa de urcare pe pod si creeaza 'conflicte' de circulatie pe viaduct intre cei care urca pentru trversarea pe hobanat spre Titulescu si cei ce vor sa aplice 'smecheria' shoppy, iar in al doilea rand ingusteaza inutil traficul la sol pe Plevnei...
S-a luat totusi hotararea sa se faca sub rezerva ca daca se constata ceea ce am prezis noi mai raman suficiente 'bidoane' Vesta ca sa blocam coborarea pe rampa Plevnei si sa trimitem 'smecherii' sa circule doar pe glia stramoseasca a patriei!
In ceea ce priveste circulatia la sol pe perioada constructiei nu se putea face abstractie de cei trei 'grei' din zona (Carefura, BricoStrica & Ideimisto), astia sunt totusi 'comersanti legali' care platesc TVA, taxe si impozite la buget 'coane Mitica'!...
Asta ne-ar mai fi lipsit, sa dea astia in judecata orasul ca le-am taiat 'oxigenul'...
Dar de fapt au fost 'cooperanti' si s-a gasit intotdeauna o cale amiabila prin care sa 'respire' toata lumea.
Cu ocazia pasajului s-a mai produs 'o minune' fara precedent in Bucuresti.
Cei de pe partea IDMeului au pus mana de la mana si au cumparat de la CFR fosta linie industriala din spate si s-a facut prima strada 'privata' din urbea noastra.
Ca premiu pentru gestul asta 'caritabil' vor ramane cu acces la ea pe sub rampa Giulesti desi nu era prevazut asa ceva si asta incurca un pic circulatia acolo...

Te dezamagesc -- prima strada privata a aparut acum 10 ani in cart. Francez situat pe Sos. Nordului... si exista si in ziua de astazi

Eu chiar ca nu am nimic impotriva "constructorilor"(carora le apreciez foarte mult munca lor grea si plina de responsabilitati),insa sa fii destept tare,e o calitate si nu un defect,dar poate deveni rapid un defect..prin aroganta.Mi-am adus aminte de ce mi-a povestit un prieten,vecin cu mine, aici in Germania si ce mi-a redat el acum vreo 15 ani:
Odata s-a dus spre Romania cu trenul,din Germania....,prin anii 70/80,cu geamantanele pline cu haine,mancare,jucarii,cafea,etc..Dupa ce a scapat de "Vama",unde a trebuit sa dea "dreptul"(pe timpul comunismului era altfel cu "dreptul"-pentru ca nu aveai voie sa intri in tara cu mai nimic!),omul s-a proptit in gemul vagonului si privea peisajul(asa e cu "dorul de Romania").Dupa Curtici,omul a zarit o "sosea",apoi inca una si dupa vreo 100 km de mers cu trenul si tot privind sosele care erau intr-un hal cum nu mai vazuse pana atunci traversand o buna bucata din Europa,a intrat in vorba cu un "vecin",caruia i-a spus de starea durmurilor din Romania.La care vecinul ii spune:"domnule,eu nu stiu de unde veniti,dar eu cunosc bine materia,caci sunt inginer constructor si noi romanii suntem cei mai buni ingineri constructori,iar soselele astea sunt foarte bune..."
Prietenul meu venea dintr-o alta lume,din patria autostrazile,ce sa mai spuna?!

In legatura cu rampele de tramvai de la Grozavesti, mie mi se pare ceva ciudat: liniile ce merg pe pasaj sunt pe parti, ma gandesc oare, nu ar fi fost mai bine ca iniile spre titulescu sa fi fost pe centru, pe o singura rampa (nu pe 2), in linie dreapta, deoarece, atunci cand vor circula tramvaiele, tramvaiul 34 pornit din statia Grozavesti, va trece pe sub podul cu arc, si va incetini la macaz ca sa o ia in abatere pe linia de pe pasaj, dar daca tramvaiul incetineste, oare cum va mai urca pe rampa, intrucat frecarea pe sine e mult mai mica fata de frecarea pe roti. Eu am vazut de multe ori tramvaie  care patinau foarte tare, atunci cand porneau din statie, fara sa fie vreo panta, si abea accelerau, asa ca ma gandesc, ce o sa se intample cand tramvaiul, trecut de macaz cu viteza f mica va da de rampa....nu ar fi fost mai bine ca abaterea la macaz sa fi fost pentru linia de la sol, astfel incat 34, iesind din statia Grozavesti sa accelereze si la inceputul rampei sa aiba deja 50 la ora, si sa o ia drept inainte, folosindu-se astfel de inertie pentru a urca rampa (bineinteles, macazul sa fie setat intotdeauna pe inainte). Dar la pasajul nostru, inertia nu va putea fi folosita, fiindca tramvaiul va incetini sa nu sara de pe sine in curga generata de abaterea macazului.

    Tare asta GAC, chiar ai dreptate, iar alea care coboara o sa trebuiasca sa franeze puternic pe coborare ca sa nu intre prea tare in macaz. O sa se prinda ca nu prea au aderenta, asa ca o sa dezvolte Saerp un bloc microprocesor antipatinaj si nisipare automata, pe care Urac o sa-l monteze pe tramvaiele liniei, sau o sa se apuce sa modifice fundatia ca sa puna macaze cu viteza sporita in abatuta(da, alt sf ).

Pai guru, chiar asta e scopul unui inel, sa treci pe deasupra/dedesubtul tuturor intersectiilor si sa cobori acolo unde iti trebuie, nu sa traversezi orasul dintr-o parte in alta(pentru asta exista centura), ce zici tu e ca si cum Grand nu ar trebuii sa aiba rampele de pe Grivita si Giulesti ca incurca. Apoi, nu sunt car lover, iar treseul meu este Clabucet - UPB, unde cu masina fac 10min(am si parcare in UPB deci nu ocup domeniu public) iar cu transportul 30-45min(plus vreo 10min mers voios intre 3 legaturi), asta ca sa nu mai vorbesc de confortul si fauna din transportul in comun. Deci nu am treaba direct cu Plevnei, o sa am multa treaba cu Petru Rares ca nu am rampa de coborare pe Grivita spre Clabucet da asta e alta problema. Deschiderea de pe Grozavesti - Plevnei in primul rand m-ar fi degrevat, in al doilea rand cu ce te ajuta ca termini rampa Grozavesti sau Giulesti pe 1 noiembrie daca tot o mai tii 4 luni inchisa, mai bine termini Plevnei pe 1 noiembrie si mai dai drumu la ceva, nu dai totul odata la un termen care parca mai mult se indeparteaza.
Oricum, am vazut ca au inceput sa asambleze armatura rampei pe Plevnei, deci daca avem noroc pana la sfarsitul saptamanii viitoare pun cofrajele si o toarna, iar pana la sfarsitul lunii o balasteaza.

Update........Stadiul actual al pasajului :Se freaca ..........hobana

@GAC: Subiectul asta nu a mai fost dezbatut pana acum pe forum. Chiar interesanta afirmatia. Parerea mea este ca la coborarea nu va fi nici o problema si cred ca cel care vine de sus va avea prioritate . la urcare , panat nu mi se pare chiar asa se abrupta incat sa nu o urce .  "Poate o sa vedem o cremaliera ca la trenurile din elvetia (eu acolo am vazut) . " sa nu-mi sariti iar in cap va rog cu cremaliera.

gabynet wrote:
Update........Stadiul actual al pasajului :Se freaca ..........hobana

Da si subiectul asta e destul de intersant

gabynet wrote:
Update........Stadiul actual al pasajului :Se freaca ..........hobana

NOPE!
Se freaca...ghidajul!

subway guru wrote:

gabynet wrote:
Update........Stadiul actual al pasajului :Se freaca ..........hobana

NOPE!
Se freaca...ghidajul!

Mai exact? Parca stiam ca o hobana pe zi  nu?    o sa  ajunga  una pe luna  ,dupa una pe an si asa mai deaprte...............

Acum am trecut pe la basarab si a 4 a hobana era montata . Poate o sa fac si o  poza cu telefonul mobil da nu stiu daca va iesi ceva.
@skatee : vezi ca e bun si telefonul mobil cu internet ?

mindmasster wrote:
Acum am trecut pe la basarab si a 4 a hobana era montata . Poate o sa fac si o  poza cu telefonul mobil da nu stiu daca va iesi ceva.
@skatee : vezi ca e bun si telefonul mobil cu internet ?

O veste buna o avem si pe a 4 a  Inforamtia e oficala adica avem si niste poze sau macar inca cineva care a vazut asta ??

Astazi era in plan montarea hobanei 4, sa speram ca de luni o sa intre in ritmul planificat nu cu pauze ca pana acum.