Terapeut71 wrote:
vroiam sa spun la ce intensitate a unui probabil cutremur rezista o constructie

As vrea sa lamuresc eu anumite aspecte pentru ca am vazut adesea (mai ales in presa) ca se folosesc gresit anumiti termeni si aici ma refer la intensitate si magnitudine.
Intensitatea unui cutremur (cel mai uzual raportata la scara Mercalli) este o masura a efectelor unui cutremur si se refera strict la observatii vizuale asupra efectelor. De exemplu daca ar avea loc un cutremur in mijlocul Saharei nu s-ar putea spune ce intensitate a avut deoarece nu am avea la ce ne raporta. Gradele pe scara Mercalli (modificata) sunt de la 1 (cutremur inregistrat doar de seismografe si anumite animale) pana la 12 (care inseamna dezastru, se modifica relieful, obiectele sunt aruncate pur si simplu in sus...) Repet: gradele de intensitate se raporteaza stric la efectele vizibile ale cutremurilor (apar fisuri pe cladiri, oamenii sunt treziti din somn, alunecari de teren...s.a.)
Pe de alta parte magnitudinea unui cutremur este o masura a energiei degajata de un cutremur si este exprimata in grade Richter(este calculata in urma masuratorilor speficice). Cel mai important este ca aceasta scara este logaritmica (nu liniara) adica un cutremur de 7 grade are o energie eliberata de cateva zeci de ori mai mare (nu stiu exact cat) fata de unul de 6 grade Richter. Aceasta scara nu are limita superioara dar cel mai puternic cutremur inregistrat nu a atins pragul de 9 grade Richter.
La intrebarea ta nu am un raspuns concret, poate ne ajuta subway guru.

@Terapeut71:
Uau! Ce intrebare grea ai reusit sa pui!!! (aia cu cutremurul).
Adica nu, intrebarea e usoara , raspunsul e f.f. greu de dat ca sa fie pe intelesul tuturor...
Un raspuns scurt, simplu si absolut corect, dar de care sigur nu ai fi multumit pentru ca ar fi 'in doi peri' e:
Tot ansamblul de poduri de la Basarab a fost calculat sa reziste la solicitarile seismice prevazute de norme...
De aici urmatoarea intrebare: care norme???
Deoarece ne doream un pod 'state of the art' caietul de sarcini prevedea obligativitatea ca lucrarea sa corespunda atat normelor romanesti in vigoare cat si 'Eurocodului', sau mai pe intelesul tuturor sa corespunda normelor actuale dar si viitoare!
Nu-ti povestesc cate complicatii au rezultat de aici si toate 'calculele' s-au facut in 'dublu exemplar'.
In privinta 'intensitatii seismului' (vezi si explicatiile generale date de telvanni), acestea sunt reglementate prin 'hartile de zonare seismica si de hartile de zonare microseismica (mai detaliate pentru Bucuresti spre exemplu).
Una din metodele de calcul dinamic la actiuni seismice este sa folosesti un 'spectru de acceleratii de raspuns' prescris care in principiu corespunde caracteristicilor unei zone si probabilitatilor de producere. O unitate de masura 'calitativa' e valoarea acceleratiei orizontale maxime, care in cazul concret e de cca. 0,87g (g=acceleratia grvitationala).
Alta metoda e sa 'simulezi' comportarea la cutremur folosind 'accelerograme' reale de la cutremure reale (s-a facut si asta).
Problema a fost ca spectrogramele pentru Romania sunt foarte 'dure'
si specialistii spanioli au ramas 'perplexi' cand au vazut la ce solicitari trebuie sa reziste podurile...
Una din consecinte a fost ca toate betoanele folosite au trebuit sa fie cu o clasa de rezistenta 'peste' ceea ce se avusese in vedere initial ca sa nu marim dimensiunile sectionale ale tuturor elementelor.
Ca un singur exemplu, la piloni s-au turnat pentru prima oara in Romania betoane monolite de clasa BC60/75 super-rezistente!!! in pofida faptului ca cimenturile noastre de Medgidia produse de Lafarge teoretic erau prea slabe pentru asa ceva!
Doua vorbe si despre calculul bazat pe Eurocod. Normativele astea au doua parti, o parte generala cuprinzand principiile universal valabile de calcul (formulele) si o anexa 'nationala' in care sunt prevazuti 'parametrii' concreti care sunt diferiti de la tara la tara.
In cazul nostru, anexa nationala oficial nu exista, dar am colaborat cu somitatile stiintifice in domeniu insarcinate cu elaborarea ei, si de aia am spus ca podurile noastre sunt calculate si conform normelor viitoare.
In ceea ce priveste 'riscul seismic', toate constructiile sunt in principiu calculate la fel dar cu grade de 'asigurare' la seism diferite in functie de categoria de importanta a constructiei care pentru Basarab e categoria 'maxima', conform tuturor normelor noi sau vechi.
Alt element de noutate absoluta in tara noastra a fost obligativitatea prevederii de 'amortizoare seismice'. In lume nu e un lucru asa nou, se folosesc la marile poduri de aproape 50 de ani (japonezii le folosesc pe scara larga) dar la noi acum este pentru prima data. Aceste 'amortizoare' reduc solicitarile transmise la pile si fundatii la cca. 75%. Altfel am fi avut niste 'mastodonti' de pile si un mult mai mare numar de piloti forati (cu costurile si belelele aferente).
Cele mai revolutionare elemente (desi nu sunt asa vizibile ca pistoanele montate la intradosul tablierelor) sunt insa reazemele de neopren cu insertii cilindrice de plumb pe care stau toate tablierele.
In caz de seism, plumbul aproape se lichefiaza si aparatul de reazem sa deformeaza cu unghiuri de peste 45 de grade pentru ca apoi, datorita neoprenului sa revina incet, incet la pozitia initiala fara ca tablierele sa sufere degradari sau deplasari de pe reazeme nereversibile care sa-l scoata podul din uz (acest tip de reazeme e folosit si la pasajul de la Otopeni dar acolo nu sunt si pistoane hidraulice).
Nu mai continui si cu alte detalii ca riscam sa ramanem doar noi doi si cu telvanni aici pe forum!
In concluzie: Basarab este la ora asta cel mai sigur pod din punctul de vedere al asigurarii la cutremur facut pana acum in Romania!
In privinta balizajelor si iluminatului artistic, inca nu e momentul.
Ce pot sa va spun e ca antreprenorul doreste ca de sarbatorile de iarna sa puna niste ghirlande luminoase frumoase pe pod, ca un mic gest de 'recunostinta' fata de bucurestenii care au avut atata 'rabdare si intelegere' pe parcursul acestor anevoioase lucrari (nu e o stire oficiala, e 'pe surse').

Subway guru m-ai facut sa-mi amintesc de cursurile din facultate...multumesc!

@telvanni
@subway guru
Multumesc pentru explicatii. Daca in cazul celor doua scale care apar la cutremur mai stiam ceva lucruri, nu acelasi lucru pot sa il spun la faza cu lichefierea plumbului si revenirea datorata neoprenului, lucruri la care am ramas "bouche bee"...
Explicatia este extraordinar de cuprinzatoare.
Poate cu o alta ocazie ma vei lumina (sic!) si in privinta unei eventuale culori ale pilonilor.

Pretuire!

P.S. Mereu ma dau in vant dupa informatiile "pe surse"  

Astazi am trecut pe langa rampa de pe Titulescu si am vazut ca e cam la fel ca acum 2 saptamani. Acea placa de beton turnata peste balast, inca mai are "gauri". Pacat...intre 1 si 15 septembrie au lucrat asa de bine, iar acum au lasat-o balta.
Daca imi poate spune si mie cineva, ce fel de sina se va monta pe rampa (clasica, sau separata de trafic)?

In legatura cu hobanele si cu ancorarea toroanelor, banuiesc ca exista un utilaj specializat  care se pune in continuarea capatului de ancorare si care prinde fiecare toron in parte, il tensiuneaza cu o anumita forta, si care introduce penele intre toron si cap de ancorare, ancorand, blocand astfel cablul tensionat si trece la urmatorul toron...
Dar daca e asa, stau sa ma gandesc ca e destul de greu daca nu chiar imposibil de ajustat tensiunea in hobana si in fiecare toron individual, in acea perioada de teste inainte de a fi dat podul in folosinta, daca tensionarea nu se face corect de pe acum.

Se lucreaza tare pe Milea, unde se face atat rampa cat si largirea drumului dincolo de rampa, se pare ca e o lucrare destul de grea ca in dreapta drumului terenul e mai jos, deci se face un fel de rambleu, iar mai incolo e o ditamai groapa care sta acolo de vreo luna.
Eu zic ca mai bine se apucau de rampa de pe Plevnei si asa puteau sa dea drumu la o banda Grozavesti - Plevnei pe deasupra, ca pe jos traficul a ajuns la parametrii normali de aglomeratie si... nesimtire, mi ales cu blocarile de benzi de ieri.

E asa da, frumos raspunsul de la cutremure, stai linistit ca se intelege, si daca e ceva bagam in goagal si ne mai lamurim.

shoppy wrote:
Eu zic ca mai bine se apucau de rampa de pe Plevnei si asa puteau sa dea drumu la o banda Grozavesti - Plevnei pe deasupra, ca pe jos traficul a ajuns la parametrii normali de aglomeratie si... nesimtire, mi ales cu blocarile de benzi de ieri.

shoppy mama, da stiu ca ai o pata cu rampa de pe plevnei de marimea celei de pe jupiter:))).
stai calm, se lucreaza in forta si acolo, trecui azdimineata si turnau beton pt unul din peretii laterali ai rampei . Avanseaza f repede si acolo.
toate bune!

shoppy wrote:
Se lucreaza tare pe Milea, unde se face atat rampa cat si largirea drumului dincolo de rampa, se pare ca e o lucrare destul de grea ca in dreapta drumului terenul e mai jos, deci se face un fel de rambleu, iar mai incolo e o ditamai groapa care sta acolo de vreo luna.

io cel putin m-am scarpinat in cap multa vreme in legatura cu aceasta banda dinspre Poli, m-am gandit inclusiv ca nu se face, fiindca era clar ca e f dificila. Ok, stiu ca se fac umpleri la autostrazi de sute de mii metri cubi, dar aici nu era chiar autostrada, si cred ca e diferenta de 2 metri si ceva la un moment dat intre nivelul vasile milea si in dreapta , in terenul politehnicii sau al cui e.
Lucrarea va si estetica, si nu in ultimul rand.. arata groaznic acolo, cu gropile alea

Se lucreaza cu 'aplicatie' in ambele locuri...
Pe bulevardul tradatorul Milea, trebuie facut un zid de sprijin care sa permita efectuarea terasamentelor pentru noua bretea prin curtile Electrica (pardon, Enel Muntenia Sud) si RATB si 'rearanjate' retelele de utilitati de dedesubt...

Poze 'fresh' de la 'hobanat, dragostea mea'...

S-a discutat vreodata deschiderea partiala a traficului PE partea suspendata?
M-ar interesa in special ceva de genul Plevnei - Vasile Milea...  

Pe sus se poate deschide partial doar pe traseul Grozavesti - Plevnei(sau sa urci in fata la Carrefour si sa cobori la Plevnei da nu scurtezi nimic asa), alt traseu posibil nu vad. De pe Plevnei nu poti sa urci decat in directia Basarab.
Nu eu eram cu pata pe rampa de pe Plevnei, imi scapa cine era dar acum ii dau dreptate, e singura varianta de circulat pe sus pana la deschiderea hobanatului, peste 6 luni(parca).

Strategia initiala prevedea deschiderea 'anticipata' a circulatiei pe sectiunea 'Carefura-Titulescu' dar din motive 'fortuite' de bordele declarate monumente istorice a cazut...
Relatia Plevnei-Milea e la sol si s-a facut, cu exceptia bretelei de la RATB-Enel, prin circulatie provizorie pe linia de tramvai.
Rampa Plevnei nu se putea ataca inainte de executarea bretelelor de la sol pentru ca s-ar fi blocat complet circulatia in fata primariei sector 6.

Am inteles. Acum mi-am dat seama ca de pe rampa din Plevnei nu se poate face decat dreapta, spre Titulescu, normal...  
Stiu ca si acum se circula pe dedesubt, ala e "traseul de seara", dar speram la suntarea intersectiilor. N-am decat sa astept marea inaugurare. Oricum, de cand s-a deschis traficul la sol mi-a scazut cu aprox 20 de minute timpul de deplasare intre Casa Presei si Iuliu Maniu (Politehnica), de la aprox 1 ora la 35-40 minute.
Cand voi traversa din Titulescu in Vasile Milea sper sa mai reduc macar 15 min. Nice...

Ce-si dorea shoppy era o mica 'smecherie', sa vina de pe Grozavesti 'pe sus' si sa coboare in Plevnei 'shuntand' semafoarele de la sol...
Dupa studiile de trafic facute de noi 'consultantii' si dupa umila mea parere, breteaua de coborare de pe pod in Plevnei e 'inutila' si mai rau incurca.
In primul rand ca e prea aproape de rampa de urcare pe pod si creeaza 'conflicte' de circulatie pe viaduct intre cei care urca pentru trversarea pe hobanat spre Titulescu si cei ce vor sa aplice 'smecheria' shoppy, iar in al doilea rand ingusteaza inutil traficul la sol pe Plevnei...
S-a luat totusi hotararea sa se faca sub rezerva ca daca se constata ceea ce am prezis noi mai raman suficiente 'bidoane' Vesta ca sa blocam coborarea pe rampa Plevnei si sa trimitem 'smecherii' sa circule doar pe glia stramoseasca a patriei!
In ceea ce priveste circulatia la sol pe perioada constructiei nu se putea face abstractie de cei trei 'grei' din zona (Carefura, BricoStrica & Ideimisto), astia sunt totusi 'comersanti legali' care platesc TVA, taxe si impozite la buget 'coane Mitica'!...
Asta ne-ar mai fi lipsit, sa dea astia in judecata orasul ca le-am taiat 'oxigenul'...
Dar de fapt au fost 'cooperanti' si s-a gasit intotdeauna o cale amiabila prin care sa 'respire' toata lumea.
Cu ocazia pasajului s-a mai produs 'o minune' fara precedent in Bucuresti.
Cei de pe partea IDMeului au pus mana de la mana si au cumparat de la CFR fosta linie industriala din spate si s-a facut prima strada 'privata' din urbea noastra.
Ca premiu pentru gestul asta 'caritabil' vor ramane cu acces la ea pe sub rampa Giulesti desi nu era prevazut asa ceva si asta incurca un pic circulatia acolo...