Nu sunt semne de panouri antifonici, doar de balustrada, pe care o sa o monteze dupa ce termina de montat in zona Odai.

Antifonici? HA! In Romania?? HA HA! In sau langa Bucuresti?? HA HA HA! Wake-up ...

Avem antifonici pe A2 si pe M300, bine, sunt parapeti chiori de beton armat, dar sunt.

Aici nu le vad sensul . La Basarab chiar trebuie .

shoppy wrote:
Avem antifonici pe A2 si pe M300, bine, sunt parapeti chiori de beton armat, dar sunt.

Avem si pe A1, pe centura Pitesti (arata chiar bine), si se vor monta si pe A1 centura Sibiu.

Cu tot respectul pentru opiniile lui @subway guru si @mindmasster, insa practica ne arata altceva:
in orasele Europei sunt f. rare cazurile de pereti antifonici pentru ca circulatia e lenta, max.60km/h, iar circulatia e mica noaptea,insa pe soselele mai rapide, intensitatea fonica creste vertiginos odata cu viteza...De aceea toate autostrazile care trec la mai putin de 1km de o localitate(chiar si un grup de case/cladiri) au parapeti antifonici. ca si  soselele rapide(de la 70km/h in sus)daca trec la mai putin de 500m. de o localitate(noaptea e o circulatie destul de mare pe sosele de genul CB, de aceea in unele cazuri exista limitari de viteza pentru camioane pt. trazit de noapte...De aceea nu mai circula camioanele sambata si duminica
Ce mai stiu ca in Austria de ex. pe unele autostrazi s-au montat parapetii antifonici dupa ani de zile, foarte multi in ultimii 10 ani- se pare ca normele actuale sunt destul de precise si dure!
Pe Podul Otopeni de pe CB nu cred ca se va circula cu sub 60km/h, iar pe Pasajul Basarab nu cred ca se va circula cu peste 60km/h.Daca mai punem si nr. mare de camioane care vor traversa zona Otopeni, zi si Noapte atunci e clar de ce am intrebat. Dar nici o problema, cineva va face un buletin sonometric la fata locului, iar dupa directivele in vigoare(care sunt si ale UE!) ar fi admis doar in jur de 65dB...

@Goldmund:
Si de la mine cu tot respectul, la Otopeni ai pe o parte padurea (cel mai bun 'antifonic' ever) iar pe cealalta parte o unitate militara...te rog mult, chiar daca parea 'la misto' ce am zis in legatura cu 'caprele TIR-iste' si 'sentinelele adormite in post' era absolut 'real', plus calea ferata care 'zdrangane' voioasa pe dedesubt...
De ce insisti cand evident treaba cu 'antifonicele pe pasaj' e o 'fabulatie' de non-sens...
La Basarab e cu totul altceva, ai blocuri de locuinte pline cu 'cetateni onesti' care trebuie sa mai faca si 'nani'...in liniste.
E cum spui tu in 'teorie' dar 'praftica' zice altceva...
La Otopeni sunt 'zone nelocuite', antifonice=bani aruncati pe 'nimic'...

@Goldmund : Este adevarat ceea ce zici si tu . Odata  ce creste viteza creste si intensitatea zgmotului , mai ales a camioanelor . Da acum pe bune , are dreptate ce zice si "sub" . In dreapta padure , in stanga unitate militara.Pe cine sa deranjeze acel zgomot de fond?

Nu insist si dupa cum am mai scris, in Austria au pus tot felul de parapeti (si)dupa 20 de ani dupa ce au construit autostrazilor; atunci cand intr-o poza am vazut niste vile/case pe partea dreapta, sens de la Otopeni spre Tunari , m-am gandit la dB-li. Am crezut ca acolo "se ascunde" un carter intreg, LANGA padure si nu ....dupa padure(in care caz e clar ca nu e nevoie de  

shoppy wrote:
Avem antifonici pe A2 si pe M300, bine, sunt parapeti chiori de beton armat, dar sunt.

AU FOST antifonici pe A2 ... Eu unul nu stiu sa mai existe undeva vreo urma de parapet ...

@Nightwolf: cred ca shoppy se refera la zona Fetesti de pe A2, curbele de dinainte de intrarea in portile de taxare, directia spre Cta. Am mers in ianuarie pe acolo si parca sa zic ca erau la locul lor. Alti parapeti antifonici nu au mai fost montati pe A2, din câte stiu.

Pe aia chiar nu i-am remarcat sincer... de obicei eram fericit ca scapam de coloana portiunea aia si ii dadeam sa scap de camioane ... daca exista exista DAR din punctul meu de vedere sa existe 100m de pereti antifonici in 200km de A2 e o problema

Cred ca mai exista ceva parapeti pe A2 la Catelu, imediat dupa al doilea rond.

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti...55910.html

Pasajul „nepereche“, pe ultima sută de metri
Oana Balan * Duminică 13 mar 2011

Pasajul Hobanat Otopeni peste calea ferată de pe centura Capitalei va fi dat în folosinţă la sfârşitul lunii iunie. Al doilea mare obiectiv de infrastructură din Bucureşti, după Pasajul Basarab, se află la intersecţia cu DN 1 şi va muta traficul şoselei de centură, de pe o parte pe cealaltă a căii ferate. Datorită caracteristicilor sale este considerată o construcţie unică în România.

Lucrările sunt finalizate în proporţie de aproximativ 90%, urmând ca până la sfârşiul lunii iunie a acestui an, întreg traficul centurii să fie preluat de Podul Hobanat Otopeni. Cei aproximativ 100 de muncitori care lucrează acum pe şantier mai au de asfaltat rampele şi de montat o grindă. Astfel, din cauză că această operaţiune va bloca traficul pe un sens de mers pe actuala linie de centură, începând de miercuri, timp de aproximativ două săptămâni, podul va fi dat în folosinţă pe sensul de mers spre Tunari.

„S-au făcut deja testele încă de la sfârşitul lunii decembrie. Acum vom da drumul deoarece pentru montarea ultimei grinzi trebuie înălţate nişte schele pe actuala şosea de centură ceea ce blochează traficul pe un sens“, a declarat inginerul Vasile Chiuaru, şeful de proiect Centura Bucureşti – Zona de Nord, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).


Trafic relaxat

Sute de maşini de mare tonaj, dar şi zeci de autoturisme formează cozi interminabile, zilnic, la trecerea peste calea ferată de pe Centura de Nord a Capitalei, de la Otopeni. Traficul infernal, dar şi frânele dese, spun reprezentanţii CNADNR, duc la distrugerea permanentă a şoselei. Ca soluţie la aceste probleme, autorităţile au construit Podul Hobanat de la Otopeni, al cărui rost este tocmai acela de a fluidiza circulaţia pe Centura de Nord a Capitalei, trecând peste liniile de cale ferată. „După deschiderea podului, vor dispărea barierele ce există acum la trecerea peste calea ferată şi se va forma o giraţie în formă de ochelari sub actualul pod DN 1“, a explicat inginerul Mircea Epure, directorul coordonator de proiecte Varianta Ocolitoare, din cadrul CNADNR.


Costuri „umflate“ de exproprieri

Investiţie a CNADNR, Pasajul Hobanat Otopeni este un proiect început din anul 2007, cu termen iniţial de finalizare în 2009. Exproprierile greoaie şi utilităţile neprevăzute în niciun proiect au împins durata de execuţie aproape doi ani mai târziu, dar au şi „umflat“ costurile de realizare. Astfel, preţul final a ajuns la peste 19 milioane de euro (65 de milioane de lei), fără TVA.

„Pe parcursul execuţiei, incluzând exproprieri şi modificări de soluţii tehnice, am avut o suplimentare de aproximativ 7 milioane de euro (32,5 milioane de lei). Această sumă este estimată să încheie lucrările la Podul Hobanat Otopeni. Despre 20-45% din utilităţi n-a ştiut nimeni, nici măcar deţinătorii. Asta a lungit durata de execuţie pentru că era vorba de reţele electrice, cabluri de înaltă şi medie tensiune care au trebuit relocate“, a mai spus inginerul Chiuaru. Exproprierile au fost o altă cauză a întârzierilor. „Am avut proprietari cu care ne-am judecat mult. Noi, cu experţii noştri autorizaţi, am stabilit un preţ, ei n-au fost mulţumiţi, au făcut o contraexpertiză, ne-au dat în judecată şi am ajuns să le plătim chiar şi dublu“, a declarat Mircea Epure.


Caracteristici tehnice

Cu o lungime de 720 de metri, patru benzi de circulaţie şi patru deschideri, Pasajul Hobanat Otopeni, construit de firma spaniolă FCC Construction, este cel mai lung pod de acest fel din România. În ţară există, în total, trei astfel de construcţii: podul hobanat de la Pasajul Basarab, cu o lungime de 340 de metri, şi Podul de la Agigea, cu o lungime de 420 de metri.

Colosul de la Otopeni este susţinut de 32 de hobane şi a înghiţit 6.000 de metri cubi de beton şi 1.800 de tone de mixtură asfaltică. Pilonul central al podului are o înălţime de 47,5 metri. „Iniţial trebuia să aibă 68 de metri, dar nu am primit avizul de la cei de la Aviaţie, pentru este o zonă cu trafic aerian intens“, a mai explicat Epure.


Podul în cifre

720 de metri. Atât măsoară lungimea Pasajului Hobanat Otopeni. Acesta este cel mai lung pod de acest fel din ţară, după cel Pasajul Basarab din Capitală şi Podul de la Agigea.

4 benzi de circulaţie. Noul pod ce traversează liniile ferate de pe Centura Capitalei va avea patru benzi de circulaţie, câte două pe fiecare sens. Actuala şosea de centură are doar două benzi de circulaţie.

32 de hobane. Construcţia este susţinută de un număr de 32 de coarde de oţel, numite hobane.

47,5 metri măsoară lungimea pilonului central al podului. Acesta ar fi trebuit să fie de 68 de metri, însă această înălţime nu a fost permisă din cauza faptului că în zonă circulă multe avioane.

19 milioane de euro este investiţia totală (fără TVA) a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

6.000 de metri cubi de beton au fost folosiţi pentru realizarea pasajului.€