Rampă este partea de urcare a drumului înclinat iar pantă este partea de coborâre a lui!

As folosi mai degraba notiunile de rambleu si declivitate, rampa e strict urcatoare, panta e totusi ambivalenta...uzual e coboratoare.

Văd că în presă se folosește expresia „rampele pasajului”, adică și cea de urcare și cea de coborîre...

Daca n-ai acces la un standard de terminologie inginereasca foloseste DEX.
Sunt diferente uneori semnificative pentru ca filologii sunt paraleli cu tehnica dar oricum e mai de incredere.
Explicatia cea mai plauzibila pentru folosirea termenului rampa e ca se refera la accesul (urcarea) pe pasajul suprateran indiferent de directie si nu la coborarea de pe el, aberanta e in cazul pasajelor subterane. E ca si cum ai zice ca te urci in groapa!

Revenind la subiect, lucrarea asta a avut vreodata un program/calendar/grafic de implementare care sa includa si aprovizionarea cu materialele si echipamentele necesare sau totul e o mare-mare improvizatie, mai intai demolam si apoi om mai vedea...vorba orbului???
Rosturile elastice sau pieptene sau cum naiba or fi s-au montat sau s-a asfaltat deanboulea peste rosturi, stie cineva?
Dar structura de rezistenta, grinzile sunt ok? Nu le-au afectat curentii vagabonzi scursi de la linia de tramvai ca nu stiu sa fi existat instalatii de protectie catodica activa...si nota bene, podul asta NU a fost proiectat initial sa aiba si linie de tramvai pe el!!!
Vad ca va preocupa doar valurelele din asfalt...<pe rampe>...sau doar cu atat se iese <la rampa>!

stii cum e cu proiectele in Bucuresti..

@subway
Cred ca ai permis de conducere nu carnet, nu?
Trebuie sa recunosti ca ambele valente (panta/rampa) sunt familiare, celor mai multi dintre NOI, conform codului rutier. Asta daca nu si-au luat multi permisul la Pitesti!      
In poligon faceai plecarea din rampa, niciodata din panta!
Si in alta ordine de idei de ce Grant nu e pod ci pasaj? Nu trece peste o cale de comunicatie? Ba da, peste o cale feroviara! ”Podul Mogosoaiei” peste ce ape, sau depresiuni  a trecut?

Exprimarea corecta ar fi fost <rampa de acces> pe pasaj si n-ar mai fi fost dubii sau ambiguitati.
Podul e pod, pasajul e pasaj, nu orice pod e si pasaj. La propriu Grant e mai degraba viaduct.
Podul Mogosoaiei trecea peste noroaiele infernale de sub el. Era alcatuit dintr-o podina de lemn asezata pe scurti piloti batuti, tot din lemn. Ulterior si-a schimbat denumirea si infatisarea cand a fost pavat cu piatra cubica din granit suedez. Au mai fost si alte strazi podite cu lemn in Bucuresti si se numeau tot <pod>.
Pasaj e orice intersectie denivelata intre doua cai de comunicatie, completat cu o scurta descriere superior/inferior, subteran/suprateran.
Podurile sunt numai supraterane, subterane sunt tunele.
Acum e mai limpede?

Ai uitat cand deunzai impartaseai o anume parere, da?
Remember viewtopic.php?f=16&t=740&start=308!?

Te faci ca nu intelegi!
Ia spune, panta unui taluz e urcatoare sau coboratoare?
   
Hai pa!

Asa ”abscuns” cum te ”unduiesti” pe aici, cred ca amprenta TA asupra unor ”novici” in ale ”drumurilor/podurilor” ne-ar putea edifica pe multi dintre noi, fara niciun fel de zeflemea!
PS
E, daca o dreapta este verticala, panta e nedefinita, dar nimic nou sub Soare.

Ai de repetat la trigonometrie, e 90 de grade sexagesimale.
Hai pa din nou.

Nu va inflamati. Si hai sa nu mai consideram ca tot forumul e de ingineri, ca nu e. Eu de grade sexagesimale am auzit ultima data in clasa a 7 a si am o idee vaga ce sunt, dar daca aia cu 90 de grade... e vreo subtilitate, n-am prins-o.

Rampa si panta este intr-adevar terminologie de cod rutier dar inginereste nu construieste nimeni pante(daca pe o banda se urca si pe cealalta se coboara atunci ce mai e?), asa toate sunt rampe, iar structural vorbind sunt identice chiar daca pe una doar se urca iar pe alta doar se coboara(si in plus sensul de circulatie se poate inversa in situatii de circulatie restrictionata).

Costin wrote:
Eu de grade sexagesimale am auzit ultima data in clasa a 7 a si am o idee vaga ce sunt

Ba de grade sexagesimale ai auzit tot timpul de atunci.
Gradele sexagesimale sunt alea care in numar de 360 formeaza un cerc. Iar 90 formeaza unghiul drept...
Un grad are 60 de minute, iar un minut are 60 de secunde (de unde si de numirea de grade sexagesimale) (Exact ca pe ceas)
Este sistemul standard folosit in geografie.

Gradele centesimale sunt cele despre care nu ai mai auzit din clasa a 7-a. Este sistemul in care cercul are 400 de grade centesimale, iar unghiul drept are 100 de grade centesimale (conform bancului, unghiul drept fierbe la 100 de grade)
Un grad are 100 de minute, iar un minut are 100 de secunde (de unde si de numirea de grade centesimale)
Daca s-ar folosi in geografie, actuala Paralela 45 de la Ploiesti ar trebuie sa devina Paralela 50.

Sistemul centesimal are ca avantaj faptul ca unghiurile se pot scrie in format zecimal.
Daca in sistemul sexagesimal 1/2 dintr-un grad are 30 de secunde, in sistemul centesimal 1/2 dintr-un grad are 50 de secunde, deci un grad si jumatate se poate scrie 1,5 grade centeisimale... Lucru extrem de util in calcule... Dar din cate stiu, sistemul este rar folosit, mai mult in astronomie, unde un unghi 1 secunda in plus sau in minus poate fi diferenta dintre asteroidul loveste / nu loveste Pamantul...

Dar discutia a deviat in mod abscons....

Din ce stiu eu, orice pod/viaduct/pasaj (inclusiv un pasaj subteran) are doua rampe (si doua culee).
Asta nu are nici legatura cu punctul de vedere subiectiv al celui care urca (si care vede o rampa) sau care coboara (si care vede o panta) - cel putin in vorbirea automobilistica curenta...
Aaaa, era sa uit.... ”Folositi frana de motor, panta!”

Textele legale vorbesc doar despre intrare. De exemplu institutiile publice sunt obligate de lege sa amenjeze RAMPE de acces pentru cei cuhandicap (pardon) deficiente locomotorii... Nu se pomeneste despre PANTE de evacuare....

La munte, o carare poate fi extrem de abrubta, indiferent ca o urci sau o cobori...
Muntele este in rampa sau in panta?...