Având în vedere potențiala colaborare a Asociației Metrou Ușor cu organizația similară Klub Sympatików Transportu Miejskiego (Clubul Iubitorilor de Transport Public) din Wrocław, voi prezenta aici pozele de la parada vehiculelor de epocă organizată de asociația respectivă cu ocazia inaugurării liniei de tramvai către Nowy Dwór pe 2 septembrie 2023.

Primul vehicul Maximum (Max Berg) construit în 1901 nu aparține asociației, dar a stat în custodia ei 8 ani, timp în care a fost restaurat la forma în care îl vedeți în poze. Tramvaiul a deschis parada care a inaugurat noua linie de tramvai.

Tramvaiul are o simbolistică foarte importantă pentru oraș, fiind construit în depoul Popowice, cel care urmează în anii următori să devină Muzeul Transportului Public mulțumită inclusiv eforturilor asociației.

Tramvaiul Konstal N 1332 care aparține asociației KSTM

Konstal 4N1 1444 aparține și el asociației.

Tramvaiul Gustaw este tot de tipul Konstal N, însă aparține de operatorul MPK Wrocław.

Tramvaiul format din 3 vagoane Konstal 105Na 2566-2567-2568 aparține asociației. Tramvaiele 105N alături de autobuzele Ikarus 260 și 280 sunt considerate vehicule emblematice în Polonia, având numeroși fani. De aici denumirea „kultowe” care se poate citi pe afișaj. Astfel de tramvaie mai circulă la ora actuală cuplate câte 3 doar în Cracovia.

Jelcz 272 MEX, cunoscut în Polonia sub denumirea populară de ogórek (castravecior) a fost construit pe licență Karosa, aparține de muzeul Centrum Historii Zajezdnia (Centrul de Istorie Depou). Muzeul de istorie al orașului a fost în trecut autobază și conține o secțiune dedicată istoriei transportului public din oraș.

Jelcz 043 construit pe baza licenției autobuzului cehoslovac Skoda 706RTO. De asemenea cunoscut ca ogórek (castravecior) datorită formei specifice. Vehiculul denumit Jacuś a fost contruit în 1986 și aparține asociației.

Jelcz M11 construit pe bază de echipamente de la Ikarus 260, însă păstrând design-ul de la Jelcz PR110. Și acest vehicul aparține asociației.

În cadrul materialului de mai jos, voi prezenta un demers similar cu Inițiativa pentru Muzeul Transportului Bucureștean, derulat într-un alt oraș european, și anume Wrocław, în Polonia. În afară de scopul creării unui muzeu al transportului public urban, cele două proiecte au în comun faptul că ambele fac parte din programul URBACT realizat la nivelul Uniunii Europene, prin care comunitățile locale din diverse orașe europene fac schimb de idei și experiență.

Datând din 1900, Depoul Popowice are la fel ca și orașul Wrocław, o istorie extrem de complexă, din care nu lipsesc momentele dramatice și răsturnările de situație.
Primele hale ale depoului au apărut în ceea ce în anul 1900 era extremitatea vestică a orașului Breslau (așa cum se numea Wrocław în perioada în care a făcut parte din Reich-ul german), în condițiile în care înlocuirea tramvaielor cu cai de către cele electrice a determinat operatorul privat BSEG să construiască un spațiu adecvat în care să poată monta și adăposti noile tramvaie electrice.
Clădirile constuite la acel moment au fost realizate în stilul arhitectural neogotic, foarte popular în Germania la trecerea dintre cele două secole. Ele constau din două hale de dimensiuni 70x25 m, legate între ele printr-un turn de apă cu patru etaje. Prin clădirea turnului de apă treceau de asemenea două șine de tramvai. Ambele hale aveau o capacitate de 56 de vagoane pe două osii, și permiteau gararea lor pe 7 rânduri. Elementul cel mai reprezentativ al depoului care atrage de la bun început atenția sunt porțile duble din lemn de acces ale halelor pentru fiecare linie în parte. Acestea sunt recondiționate acum, pe măsură ce se găsesc fondurile necesare. La exterior, halele au rost realizate din cărămidă roșie. Fațada a fost de asemenea ornată cu cărămizi glazurate în culoarea albă și verde închis.
La nord de remize au fost constuite gradual o serie de clădiri ce au îndeplinit rolul de ateliere centrale ale operatorului. În cadrul complexului se găseau spații cu următoarele destinații: tâmplărie, lăcătușărie, atelier pentru roți, hală de montaj, atelier de feronerie, sală de forjare, magazin de materii prime și materiale, instalație de bobinare a motoarelor, uscătorie, cantină, locuințe de serviciu și grajduri pentru cai.
Un detaliu interesant din acea perioadă ține de faptul că nu există o cale de rulare directă care să permită trecerea vagoanelor din remize în zona de ateliere. Era nevoie ca acestea să vireze la dreapta pe o linie transversală, iar apoi de pe această linie rebrusau la stânga pe o altă linie ca să intre în ateliere.
În anul 1911 întregul complex de clădiri a trecut în proprietatea orașului, continuând să se dezvolte și să îndeplinească cele două roluri de depou și ateliere centrale. Doar la turnul de apă s-a renunțat între cele două războaie mondiale și acesta a fost parțial demolat.
Un moment dramatic l-a reprezentat anul 1945, când Breslau a rămas unul din ultimele centre de rezistență hitleristă pe harta Europei. Partea de vest a orașului incluzând depoul Popowice a fost în epicentrul unor lupte grele date între Armata Roșie și Wehrmacht, în urma cărora gradul de distrugere a multor clădiri fost aproape complet. Astăzi halele de la 1900 împreună cu turnul de apă reprezintă unele din puținele clădiri istorice restaurate în această parte a orașului.
Anul 1945 a marcat de asemenea trecerea orașului Breslau sub administrație poloneză și schimbarea numelui în Wrocław. Simultan a avut loc strămutarea integrală a populației, cu deportarea etnicilor germani și înlocuirea lor cu polonezi veniți în special din regiunile Poloniei pe care Stalin le-a anexat la Uniunea Sovietică.
După un proces de reconstrucție și deminare, Popowice a redevenit funcțional în 1947, păstând în timpul administrației poloneze rolurile de depou și ateliere centrale. În anii 50, o nouă clădire a fost inaugurată pentru repararea autobuzelor, iar partea de depou a fost extinsă în anii 80 cu noi hale de garare a tramvaielor.
După căderea comunismului, s-a decis ruperea Atelierelor Centrale de operatorul de stat MPK și formarea în 1999 a unei entități separate cunoscută apoi sub de numirea de Protram. După ce la început s-a ocupat doar de repararea tramvaielor MPK, treptat Protram a început să se specializeze în lucrări de modernizare a vechilor vagoane 105N, dar și în construcția de noi tramvaie parțial low-floor, existând premizele să ajungă să dețină pe piața poloneză un rol similar cu cel al firmei surori Modertrans din Poznań. Istoria firmei Protram a fost însă de scurtă durată, iar după închiderea ei în 2016 ca urmare a volumului mic de comenzi, Popowice nu mai fost folosit ca ateliere centrale de construcție reparație.
După lichidarea firmei Protram, complexul de clădiri a devenit gazda Centrului Wrocław pentru Sprijinirea Organizațiilor Neguvernamentale Sector 3 - un incubator pentru organizațiile neguvernamentale, grupurile informale și activiștii sociali din Wrocław. Numeroase ONG-uri își au în prezent sediul aici.

Cele două hale constuite la 1900 sunt acum folosite pentru a găzdui vehiculele de epocă aparținând de consiliul local al orașului Wrocław, precum și de două asociații: Clubul Suporterilor Transportului Urban (KSTM) și Asociația Iubitorilor Orașului Wrocław (TMW). În paralel în aceeași locație firma Polmat se ocupă de reconstruirea vehiculelor istorice.
Asociațiile care administrează spațiul depoului și-au stabilit de comun acord următoarele obiective: conservarea patrimoniului istoric (cladiri istorice) si a caracterului postindustrial al locului, crearea unui loc activ de prezentare si dezvoltare a colecției istorice de vehicule de transport în comun și a spatiului organizatiilor neguvernamentale, având totodată în vedere revalorizarea terenului.
Un proiect care deja a fost finalizat ține de recondiționarea și schimbarea întrebuințării clădirii atelierului de reparație a autobuzelor. Aceasta a devenit un SkatePark interior administrat de Centrul de Sport pentru Tineret.
La momentul actual se află în curs de implementare programul URBACT IV intitulat “GreenPlace-Let’s do it together”. În cadrul primei faze a programului desfășurată în 2024 au fost organizate o serie de workshopuri cu persoanele interesate în care au fost strânse recomandări pentru dezvoltarea viitoare a zonei depoului în concordanță cu nevoile contemporane ale orașului, neutralitatea climatică și umanizarea spațiului urban post-industrial.
Se dorește realizarea unei renovări majore, care este absolut necesară având în vedere starea precară a multora dintre clădiri. Modul în care va fi implementată renovarea va ține cont atât de clădirile existente și spațiile oferite de ele, cât și de activitățile recreative care se doresc a fi realizate aici în viitor. Un accent deosebit se pune pe partea de biodiversitate, prin introducerea de suprafețe permeabile, soluții de reținere a apei de ploaie și crearea de paturi verzi. Ideea este de a extinde zona biologic activă și de a crește retenția apei pluviale în locurile care au fost dominate până în prezent de suprafețe de acoperiș etanșate și suprafețe pavate.
Următoarea etapă care se va derula începând din primăvara anului 2025 constă într-un proiect pilot de transformare a locației unde se afla în trecut boilerul de încălzire al complexului într-o grădină comunitară.

În momentul de față, municipalitatea din Wrocław nu se implică în renovarea depoului, având ca prioritate alte investiții cu privire la asigurarea de condiții optime în ceea ce privește gararea parcului de vehicule curent. În ultimii ani, au fost derulate lucrări de modernizare la două dintre cele trei depouri funcționale. Renovarea celui de-al treilea depou este de asemenea avută în vedere, însă în momentul de față este considerată prioritară constuirea unui nou depou, având în vedere creșterea continuă a parcului de tramvaie pe măsură ce rețeaua de transport a orașului se extinde.
În concluzie, autoritățile locale preferă să folosească fondurile existente pentru dezvoltarea infrastructurii necesare nevoilor de transport curente, lăsând partea de conservare a patrimoniului istoric în seama diverselor ONG-uri, mizând pe faptul că acestea vor reuși de unele singure să asigure forța de muncă și expertiza necesară, dar mai ales să atragă fondurile necesare recondiționării halelor depourilor.
Este un pariu riscant de a lăsă aproape în întregime efortul de creare a muzeului tramvaielor din Wrocław în seama societății civile. Orașul beneficiază de oameni pasionați care luptă pentru păstrarea patrimoniului istoric, ceea ce este de admirat, dacă luăm în considerare că vorbim abia de a doua sau a treia generație de urmași a oamenilor strămutați aici forțat după Al Doilea Război Mondial. Rămâne însă de văzut dacă tenacitatea acestor oameni minunați va fi suficientă pentru a depăși toate obstacolele aflate în calea realizării unui obiectiv de o asemenea anvergură.
Actualmente, datorită stării improprii a halelor, depoul este deschis publicului larg doar câteva zile pe an. Următoarea ocazie de vizitare va fi cel mai probabil în perioada 8-10 aprilie 2025, când Wrocław va organiza următoarea ediție a festivalului URBACT în calitate de lider al proiectului. Vehiculele istorice pot fi de asemenea văzute în timpul sezonului estival, când circulă pe diverse trasee turistice.

În galeria de imagini de mai jos puteți vedea cum arată acum depoul precum și parcul de vehicule restaurat prin diverse inițiative publice și private. Să sperăm că și demersul de restuarare al depoului Popowice va avea succes în următorii ani.

Halele în care sunt ținute vehiculele istorice. Doar o parte dintre porți au fost renovate și vopsite în verde.

Vechiul turn de apă

Interior hale. Nu toate vehiculele au fost restaurate. Unele încă așteaptă vremuri mai bune.

Încăperea în care pe vremuri muncitorii Atelierelor Centrale se puteau spăla.

Unele spații sunt folosite de multitudinea de ONG-uri care iși au sediul aici pentru depozitarea de diverse obiecte. De exemplu în imaginea de jos piese pentru un viitor muzeu al neoanelor.